logo

CPE agenda: quo vadis? Op-Ed de Dr. Dorina Baltag.


https://www.ipn.md/ro/cpe-agenda-quo-vadis-op-ed-de-dr-dorina-7978_1097227.html

 

 

Prin extinderea agendei sale și abordând aceste probleme în mod colectiv, CPE își va consolida rolul de platformă pentru coordonarea politică și poate promova progresul, bunăstarea și unitatea pe continentul european....

 

Dorina Baltag
 

Reuniunea inaugurală a Comunității Politice Europene (CPE) convocată la 6 octombrie 2022 la Praga a reunit lideri din cele 27 state membre ale UE și alți 17 lideri ai țărilor non-UE. Într-o epocă marcată de provocări la adresa stabilității și securității Europei, imperativul dialogului deschis, ascultării cu atenție și înțelegerii reciproce devine din ce în ce mai evident, fapt remarcat de către Charles Michel, președintele Consiliului European. Reuniunea inaugurală a summit-ului CPE a exemplificat acest angajament, deoarece liderii s-au angajat în discuții pentru a aborda probleme stringente de interes regional. Două probleme principale au dominat agenda la summitul CPE de la Praga: pacea și securitatea și criza energetică. Războiul din Ucraina, cu agresiunea Rusiei în prim-plan, a apărut ca un subiect crucial pentru deliberare. Liderii și-au propus în mod colectiv să găsească soluții și strategii viabile pentru a promova pacea, stabilitatea și respectul pentru normele internaționale. Cei 44 de lideri au acordat, de asemenea, o atenție considerabilă crizei energetice, recunoscând implicațiile profunde ale acesteia pentru întregul continent european.

Moldova a făcut istorie devenind prima țară non-UE care găzduiește cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene. Președinta țării, Maia Sandu, în discursul său la summitul CPE de la Praga, a subliniat obiectivul comun al comunității de a promova pacea durabilă și de a respecta dreptul internațional și a reiterat, pe aceasta cale, angajamentul de a continua oferirea sprijinului către Ucraina. Fără îndoială, tema păcii și securității va continua să fie centrală la viitorul summit de la Chișinău. În afară de pace și securitate, ce alte probleme cheie ar trebui să ne așteptăm să fie abordate la cel de-al doilea summit?

În primul rând, reziliența energetică

Actuala criză energetică globală a declanșat o creștere a prețurilor la combustibil și energie electrică, ceea ce a dus la penurie larg răspândită și a afectat negativ consumatorii, întreprinderile și economiile naționale. Reziliența sistemului energetic a întâmpinat provocări mari în ultimii ani, necesitând acțiuni decisive din partea guvernelor, întreprinderilor și consumatorilor din întreaga lume. Mai mulți factori au creat această situație dificilă, inclusiv întreruperi în lanțul de aprovizionare declanșate de pandemia COVID-19, cererea crescută ca urmare a eforturilor de redresare economică, războiul rusesc în Ucraina și evenimentele meteorologice extreme. Drept consecință, guvernele și autoritățile de reglementare în domeniul energiei s-au confruntat cu o presiune crescândă pentru a proteja securitatea aprovizionării cu energie și pentru a stabili mecanisme de stabilizare a prețurilor.

Având în vedere astfel de circumstanțe, este imperativ ca summitul de la Chișinău să continue discuțiile de la primul summit CPE și să acorde prioritate menținerii rezilienței sistemului energetic, securității aprovizionării cu energie și stabilizării prețurilor. Formatul unic al summit-ului, care permite discuții bilaterale și nu este legat de reguli și reglementări stricte, oferă liderilor o platformă oportună pentru a aborda problema reducerii tensiunilor geopolitice care contribuie în mod semnificativ la exacerbarea crizei energetice și împiedică buna funcționare a piețelor energetice. În acest sens, liderii prezenți la CPE de la Chișinău ar trebui să se angajeze într-un dialog constructiv: acesta ar putea implica eforturi diplomatice, negocieri și promovarea cooperării între națiuni pentru a stimula încrederea și găsirea unor puncte comune. Prin abordarea cauzelor care stau la baza disputelor și lucrând pentru soluții reciproc avantajoase, CPE poate contribui la stabilitatea aprovizionării cu energie și atenua impactul factorilor geopolitici asupra prețurilor.

Pentru a realiza acest lucru, reuniunea CPE ar putea valorifica propunerile prezentate în timpul celei de-a 31-a sesiuni a Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE). Această sesiune s-a concentrat pe identificarea strategiilor pentru a spori simultan securitatea energetică, accesibilitatea și atingerea emisiilor nete zero. UNECE a introdus o serie de dialoguri privind reziliența energetică în septembrie 2022, oferind o platformă pentru diverse părți interesate, cum ar fi statele membre, mediul academic, experți tehnici și reprezentanți ai industriei, pentru a face schimb de idei și perspective. Liderii CPE se pot baza pe rezultatele și constatările acestor dialoguri pentru a-și avansa eforturile în stabilirea unor sisteme energetice mai sigure, mai accesibile și mai prietenoase mediului. Integrând perspectivele și recomandările generate prin dialogurile UNECE privind reziliența energetică, summit-ul își poate îmbunătăți abordarea în vederea atingerii obiectivelor sale legate de energie.

O inițiativă notabilă pe care membrii CPE ar putea-o explora este proiectul „Căi către energie durabilă” (Pathways to Sustainable Energy). Această inițiativă combină modelarea scenariilor energetice, dialogul politic, cercetarea tehnologică și dezvoltarea unui concept pentru sistemul de avertizare timpurie. Acest proiect poate servi drept resursă valoroasă pentru membrii CPE, oferindu-le o înțelegere cuprinzătoare a diferitelor căi energetice și a potențialelor implicații ale acestora. Conceptul de sistem de avertizare timpuriu al proiectului s-ar putea dovedi esențial în monitorizarea și prognozarea progresului către obiectivele de energie durabilă, permițând intervenții și ajustări în timp util, dacă este necesar. Valorificând cunoștințele obținute din dialogurile și inițiativele UNECE privind reziliența energetică, cum ar fi proiectul „Căi către energie durabilă”, liderii CPE se pot angaja în discuții informate și pot face schimb de bune practici pentru a promova securitatea energetică, accesibilitatea și sustenabilitatea.

În al doilea rând, acțiunea climatică

O altă problemă presantă care merită atenție la summit este schimbările climatice și sustenabilitatea mediului. Pe măsură ce amenințarea schimbărilor climatice devin iminente, națiunile europene trebuie să lucreze în mod colectiv pentru a-i atenua impactul și pentru a trece la un viitor mai ecologic. CPE poate juca un rol vital în coordonarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, de promovare a surselor de energie regenerabilă și de a dezvolta strategii pentru a rezista schimbărilor climatice. Prin abordarea preocupărilor legate de mediu, comunitatea poate contribui în mod semnificativ la bunăstarea cetățenilor săi și poate proteja planeta pentru generațiile viitoare.

Pentru a aborda în mod eficient criza climatică, este esențial ca liderii de la CPE să își bazeze discuțiile pe cele mai recente constatări din raportul Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). Acest raport prezintă o analiză cuprinzătoare a diferitelor opțiuni fezabile și eficiente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice cauzate de om. Publicat în martie 2023, raportul subliniază importanța dezvoltării reziliente, care combină eforturile de adaptare și de atenuare a efectelor crizei climatice, pentru a promova dezvoltarea durabilă pentru toți. În timpul discuțiilor la summit, liderii ar trebui să pledeze pentru acțiuni accelerate în domeniul climei, pe baza constatărilor raportului IPCG, care evidențiază necesitatea urgentă a unei creșteri semnificative a resurselor financiare dedicate inițiativelor legate de climă. De exemplu, prin a pleda pentru o extindere substanțială a investițiilor financiare în proiecte-reziliente ce abordează schimbările climatice, liderii pot contribui la depășirea barierilor și pot genera schimbări semnificative. În prezent, cele 75 de astfel de proiecte, enumerate de Programul ONU pentru Mediu, pot servi drept exemple utile.

Pe lângă considerentele financiare, liderii prezenți la CPE ar trebui să sublinieze necesitatea unei cooperări internaționale. Eforturile de colaborare între națiuni sunt esențiale pentru schimbul de cunoștințe, bune practici și progrese tehnologice. Formatul CPE oferă un avantaj distinctiv, deoarece se extinde dincolo de un cadru multilateral și oferă o platformă pentru întâlniri bilaterale. Această oportunitate unică permite liderilor să se angajeze în discuții și să ajungă la acorduri cruciale, cum ar fi Parteneriatele Verzi, de exemplu (cel mai recent a fost stabilit între statele membre ale UE și Republica Coreea la 22 mai). Uniunea Europeană se află în fruntea luptei globale împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului, care are loc odată cu implementarea Pactului Verde European. Pentru părțile participante la CPE, summitul oferă mijloacele de a urmări stabilirea de parteneriate verzi cu statele membre ale UE și, în acest fel, de a-și reafirma angajamentul neclintit de a limita creșterea temperaturii globale la sub 1,5°C și de a atinge neutralitatea climatică prin cel târziu în 2050.

Așteptări de la agenda CPE

În primul rând, păstrarea păcii și securității va fi și ar trebui să rămână primordială pentru actuala agendă CPE. În al doilea rând, summitul oferă într-adevăr un cadru ideal pentru ca liderii să discute și să aprobe strategii comprehensive care cuprind diverse aspecte ale crizei energetice și climatice. Colaborarea dintre națiunile membre în domenii precum cercetarea și dezvoltarea, transferul de tehnologie și comerțul transfrontalier poate stimula inovarea și consolida rezistența energetică și acțiunea climatică.

Cu toate acestea, deoarece viziunea pentru CPE este de a servi ca un forum cheie de discuții pe probleme critice, agenda sa ar trebui să exploreze un mandat mai larg pentru a aborda o serie de provocări semnificative dincolo de problema păcii și securității și subiectele conexe securității energetice. În acest fel, liderii prezenți la summit vor demonstra că înțeleg că pacea și securitatea necesită măsuri proactive care să prevină o criză, mai degrabă decât să se ocupe doar de consecințele acesteia.

Un mandat mai larg pentru CPE

Pe lângă angajamentul său ferm de a sprijini Ucraina și identificarea de modalități de abordare a crizei energetice și climatice, summit-ul ar putea aborda și alte provocări cheie precum cooperarea economică, coeziunea socială și transformarea digitală. Prin consolidarea legăturilor economice dintre țările membre, de exemplu, CPE poate stimula prosperitatea și stabilitatea, facilitând creșterea durabilă atât a economiilor individuale, cât și a continentului european în ansamblu. Acest summit poate explora căi de promovare a comerțului, investițiilor și inovării, abordând totodată disparitățile și promovând dezvoltarea economică incluzivă în regiune. Coeziunea și incluziunea socială, de asemenea, ar trebui să fie pe agenda CPE. Europa găzduiește societăți diverse, iar asigurarea faptului că toți indivizii au drepturi egale, oportunități și acces la servicii esențiale este crucială pentru un continent armonios și prosper. În acest sens summit-ul poate stimula dialogul și cooperarea în domenii precum educația, sănătatea, bunăstarea socială și drepturile omului pentru a promova incluziunea, combaterea discriminării și abordarea inegalităților socio-economice. În plus, transformarea digitală și securitatea cibernetică sunt provocări emergente care necesită atenția liderilor prezenți la CPE. Într-o lume din ce în ce mai interconectată, tehnologiile digitale oferă oportunități imense, dar prezintă și riscuri. CPE poate facilita colaborarea între țările membre pentru a consolida măsurile de securitate cibernetică, a promova alfabetizarea digitală și a dezvolta standarde și reglementări comune pentru a asigura utilizarea sigură și responsabilă a tehnologiilor digitale în Europa.

Prin extinderea agendei sale și abordând aceste probleme în mod colectiv, CPE își va consolida rolul de platformă pentru coordonarea politică și poate promova progresul, bunăstarea și unitatea pe continentul european.


 
Dorina Baltag
Dorina Baltag este cercetătoare de nivel postdoctoral la Institutul pentru Diplomație și Guvernare Internațională de la Universitatea Loughboroug (campusul din Londra). Cercetarea ei acoperă subiecte legate de democratizarea în Parteneriatul Estic și diplomația UE. Puteți lua legătura cu Dorina pe linkedin.com/in/dorina-baltag/.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.