Costurile politice nu permit implementarea reformelor economice pe timp de criză, experţi

La mijlocul lunii iunie Guvernul Grecianâi II a prezentat un program anticriză care, potrivit oficialilor, va permite Moldovei să depăşească criza economică, a cărei efecte s-au făcut simţite în ţară de mai bine de jumătate de an, pe fundalul evenimentelor electorale care au loc aici. Experţi economici de la Chişinău nu doar că au privit cu scepticism acest program, ci l-au şi criticat, numindu-l unul cu iz electoral. Ei spun că guvernarea economică este marcată de situaţia politică şi de perioada pre-electorală. Din cauza costurilor politice, Guvernul, cel puţin în componenţă actuală, nu va implementa nicio reformă pentru economia aflată în criză. [Economia Moldovei cere ajutor] Expertul economic Victor Parlicov, de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” spune că, indiferent de ciclurile electorale, situaţia economică din Moldova este alarmantă, iar cauzele principale ale acestei situaţii trebuie căutate în calitatea proastă a guvernării. În primele 4 luni ale anului, exportul s-a prăbuşit cu aproape 22%, iar importul cu 31,5% comparativ cu perioada similară a anului 2008. Producţia industrială a scăzut în primele 5 luni cu 25,3%, iar volumul creditării în economie – cu aproximativ 6%. Victor Parlicov spune că, în lipsa unei stabilităţi politice, este practic imposibilă atragerea oricăror resurse financiare din exterior pentru acoperirea deficitului bugetar, ceea ce va constitui principala durere de cap atât a guvernului actual, cât şi a guvernului succesor, oricare componenţă ar avea acesta. Preşedintele Business Consulting Institute (BCI), Mihai Roşcovan, spune că guvernarea actuală este responsabilă de faptul că economia se apropie de punctul critic. Alături de efectele negative anterioare ale crizei, au loc disponibilizări în masă ale forţei de muncă, migranţii se întorc în ţară, iar sistemul bancar a început să dea slăbiciuni. „Guvernarea actuală este responsabilă de această situaţie, nu numai pentru că nu a întreprins nimic pentru atenuarea efectelor negative, dar şi pentru că până nu demult, chiar a negat existenţa crizei economice”, a menţionat Roşcovan. [Programul anticriză – un sac cu idei politice] Prim-vicepremierul Igor Dodon, care pe perioada campaniei electorale şi-a suspendat activitatea din această funcţie, fiind pe lista Partidului Comuniştilor (PCRM), a spus într-o conferinţă de presă că pachetul de acţiuni lansat de Guvern este menit să susţină activitatea sectorului real al economiei. BNM va oferi credite băncilor comerciale pentru ca acestea să ofere finanţare, la rândul lor, agenţilor economici. Alte măsuri ţin de reducerea controalelor, liberalizarea exporturilor pentru toate produsele aflate în stocuri, suspendarea cheltuielilor neprioritare etc. De asemenea, vor fi continuate programele de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, vor fi create condiţii mai bune ÎMM pentru angajarea în câmpul muncii a şomerilor şi persoanelor revenite acasă de la muncă în străinătate. O măsură importantă ţine de restiturea de către stat a datoriilor la TVA şi alte plăţi către întreprinderi. O parte din acţiunile anunţate urmează să fie promovate prin Parlament, deoarece implementarea lor necesită rectificarea bugetului. Victor Parlicov crede că nimeni nu are de gând să implementeze acest program, care, mai degrabă, este un truc electoral. „Elementul electoral din acest program este tot atât de pronunţat ca şi elementul electoral din programele precedente. Într-un cuvânt toate programele de guvernare de până acum pot fi rezumate la: vom asigura pe toţi cu de toate – pur şi simplu aveţi încredere în noi”, a menţionat expertul de la IDIS. Programul anticriză lansat de Guvern conţine, de fapt, foarte puţine acţiuni anticriză, notează preşedintele BCI. Consolidarea bazei fiscale nu poate fi realizată fără modificarea Codului fiscal, ceea ce este în competenţa legislativului. Optimizarea cheltuielilor publice, în viziunea actualei guvernări, se limitează doar la reducerea transferurilor către bugetele locale cu 20%. În rest, programul este ticluit cu fraze sterile şi declaraţii de intenţii de tipul: “guvernul este hotărât, este îngrijorat, este preocupat” etc. “Avem de a face cu un program electoral care răspunde doar intereselor curente ale Partidului Comuniştilor, care sunt departe de situaţia economică actuală şi de interesele naţionale”, a spus Mihai Roşcovan. [Faptele contrazic intenţiile anunţate] Nici una din barierele administrative care au existat în calea exporturilor şi a importurilor nu au fost anulate, spune Victor Parlicov. Mai mult decât atât, acţiunile guvernanţilor de la anunţarea acestui „program” au fost direct opuse declaraţiilor din „program”, pentru că s-au introdus deja noi bariere, inclusiv s-a introdus regimul de autorizaţii la importul de peşte. Până acum acesta funcţiona la importul cărnii şi, ca rezultat, tot importul de carne a fost concentrat în mâinile câtorva „oligarhi” apropiaţi puterii. Aceeaşi carne importată din Danemarca sau Brazilia costă în România de 1,5-2,5 ori mai ieftin ca în R. Moldova. În opinia economistului de la IDIS, asigurarea accesului la finanţare a sectorului real – injectarea a peste 500 milioane de lei în economie de către BNM „în scopul stimulării investiţiilor”– este o măsură cel puţin ambiguă, dacă nu aberantă. Pentru eliberarea spre creditare a 500 milioane de lei era suficient ca BNM să reducă rata rezervelor minime obligatorii de la 17 la 14%. Încă la începutul anului 2007 aceasta în general constituia în jur de 10%, precizează Victor Parlicov. [A luat apă în gură] Un alt expert economic, Alex Oprunenco, de la Centrul Analitic Independent „Expert Grup”, spune că Moldova ar fi suportat mai uşor efectele crizei, dacă autorităţile ar fi recunoscut mai devreme că ţara este afectată de aceasta şi ar fi iniţiat un program anticriză înaintea începerii campaniei electorale. „Ţările europene au recunoscut cu mult înaintea R. Moldova că sunt afectate de criza economică. Astfel, şi R. Moldova era suficient să recunoască încă din 2008 care este efectul crizei, să calculeze, cel puţin în linii generale, acele costuri şi să iniţieze un program anticriză înainte de a începe campania electorală. Ţara ar fi avut deja asistenţă, nu doar din partea Fondului Monetar Internaţional, ci şi a altor donatori”, a explicat Oprunenco. În opinia acestuia, guvernanţii au venit absolut nepregătiţi, şi nu au obiective foarte clare care ar permite depăşirea stării actuale. „Guvernul nu are nici capacitatea, nici motivaţia de a se ocupa de problemele vitale: nu ne rămâne decât să urmărim cu atenţie, un nou episod din serialul moldovenesc „economie preelectorală”, a menţionat şi Victor Parlicov. Mihai Roşcovan menţionează că unele figuri din noul guvern au părăsit ministerele după ce au conştientizat că au şanse egale cu zero. „Conştientizând lipsa şanselor de a implementa ceva, principalele figuri din noul (vechiul) guvern au părăsit ministerele, chiar în câteva zile după ce au pupat tricolorul şi au dat jurământul credinţei patriei. Este o manifestare în plus de iresponsabilitate şi duplicitate a actuale guvernări”, a mai spus preşedintele BCI. [Guvernarea contraatacă] Este uşor să faci declaraţii. Mai dificil este să sufleci mânecile şi să realizezi reforme, pentru a scoate ţara din criză economică, a declarat Igor Dodon. El a asigurat că, în caz că rămâne la putere a PCRM, alegătorii vor beneficia de pensiile şi salariile majorate. „Guvernul actual are toate capacităţile să asigure stabilitate pe piaţa bancară”, a mai spus candidatul comunist. Referindu-se la pilonii care vor asigura creşterea economică a R. Moldova după alegerile din 29 iulie, Dodon a enumerat dezvoltarea sectorului construcţiilor, protejarea producătorului autohton şi dezvoltarea infrastructurii. Cu toate acestea, ministrul finanţelor, Mariana Durleşteanu, recunoaşte că deficitul bugetului public naţional va atinge către sfârşitul anului cifra de 4 mlrd lei – 9,4% din PIB, iar sursele de acoperire, deocamdată, nu sunt clare. La 30 iunie deficitul bugetar constituia 2,037 mlrd lei. Acesta este acoperit din sursele venite din privatizările efectuate la finele anului trecut.