Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice, cercetare sociologică

 

Cercetare sociologică

Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice

 

Transparency International – Moldova a realizat acest sondaj graţie susţinerii generoase a poporului american prin intemediul Departamentului de Stat al Statelor Unite. Conţinutul acestui sondaj tine de responsabilitatea TI-Moldova şi nu reflecta neapărat opiniile Departamentului de Stat sau ale Guvernului Statelor Unite ale Americii.

                                                                                                                                                                                            Chişinău, 2012

Sumar

 

Transparency International - Moldova a desfăşurat această cercetare în parteneriat cu CBS-AXA cu susţinerea Departamentului de Stat al SUA.

Cercetarea îşi pune drept scop de a studia opinia publică privind răspândirea corupţiei în Republica Moldova, contrapunînd un şir de indicatori care ţin de perceperea fenomenului corupţiei şi experienţele proprii legate de aceasta. Indicatorii colectaţi în cadrul cercetării vor fi utilizaţi la evaluarea rezultatelor implementării Planului de Actiuni 2012-2013 a Strategiei Nationale Anticorupţie.

Sarcinile cercetării includ:

• evaluarea gradului de conştientizare de către populaţie a pericolului corupţiei pentru desfăşurarea afacerilorîn Republica Moldova;
• identificarea cauzelor principale ale corupţiei şi evaluarea acestora în timp;
• aprecierea percepţiei şi experienţei proprii privind răspândirea corupţiei în 38 de domenii/sectoare/instituţii;
• estimarea sumei totale a plăţilor neoficiale în diferite instituţii/servicii publice;
• aprecierea opiniilor respondenţilor privind credibilitatea şi nivelul de profesionism al colaboratorilor unor organe de drept/control;
• evaluarea nivelului de toleranţă a populaţiei faţă de fenomenul corupţiei, a acceptabilităţii plăţilor neoficiale şi a disponibilităţii de a oferi mită;
• evaluarea nivelului de familiarizare a populaţiei cu noţiuni specifice domeniului anticorupţie;
• identificarea celor mai eficiente măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei;
• identificarea principalelor surse de informare a populaţiei despre corupţie şi aprecierea nivelului de încredere în informaţiile despre corupţie din mass-media;
• elaborarea şi determinarea indicatorilor riscurilor corupţiei în organele de drept/control.

În cadrul cercetării au fost intervievate două categorii de respondenţi: oamenii de afaceri şi reprezentanţii gospodăriilor casnice, fiecare categorie de respondenţi fiind intervievată în baza unui chestionar disinct. Volumul eşantionului este de 1106 persoane în vârstă de la 18 ani şi mai mult, în cazul gospodăriilor  casnice, şi 490 de unităţi de business. Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare maximală de +2,9% pentru gospodării casnice şi +4,4% - pentru unităţile de business.

Perioada de culegere a datelor: 26 iulie – 7 august 2012 – intervievarea gospodăriilor casnice şi 26 iulie  – 10 septembrie 2012  – intervievarea oamenilor de afaceri.

Interviurile au fost realizate la domiciliul respondenţilor de către operatorii reţelei CBS-AXA. Chestionarul a fost perfectat în limbile română şi rusă, oferindu-le respondenţilor posibilitatea de a alege varianta potrivit răspunsului.

Compararea rezultatelor cercetării prezente cu rezultatele cercetărilor similare ale TI-Moldova din anii precedenţi a permis relevarea unei tendinţe clare atât în perceperea fenomenului corupţiei de publicul larg, cât şi în comportamentul reprezentanţilor instituţiilor publice:

- Este de remarcat că pentru reprezentanţii gospodăriilor casnice gravitatea corupţiei nu s-a modificat, comparativ cu 2008,  rămânând pe locul 3 şi constituind una dintre cele mai acute probleme cu care aceştia se confruntă. Pentru oamenii de afaceri, în comparaţie cu anul 2008, pe lângă corupţie, au apărut probleme mai prioritare cum sunt instabilitatea politică, schimbările frecvente în legislaţie, impozitele şi taxele înalte. Astfel în acest clasament corupţia s-a plasat pe locul 6.

- Este de menţionat sub aspect pozitiv creşterea gradului de conştientizare a pericolului corupţiei în răndurile gospodăriilor casnice şi oamenilor de afaceri. Dacă cu 10 ani în urmă o pondere considerabilă din populaţie considera că sărăcia este cauza principală a corupţiei, în prezent două treimi din populaţie înţelege ca fenomenul corupţiei cauzează sărăcia. Ponderea reprezentanţilor gospodăriilor casnice care conştientizează impactul corupţiei asupra sărăciei a crescut de la 56,8% în 2008 la 66,9% în 2012. Printre oamenii de afaceri ponderea acestora a crescut de la 57,1% în 2008 la 63,5% în 2012.

- Cea mai mare parte a reprezentanţilor gospodăriilor casnice (49,6%) şi a oamenilor de afaceri (41,9%) consideră că fenomenul corupţiei a sporit în ultimele 12 luni, ponderea acestora fiind în creştere, comparativ cu anul 2008,  ponderea celor neoptimişti rămânând destul de stabilă în timp.

Ponderea respondenţilor care consideră că fenomenul corupţiei a sporit pe parcursul ultimelor 12 luni

	2005	2007	2008	2012
Gospodării casnice	38	45,4	41	49,6
Businessmani	37	35,4	33	41,9

- Ca şi în cercetarea din anul 2008, cauzele principale ale corupţiei invocate de respondenţi sunt impunitatea persoanelor corupte şi neabordarea în mod serios a problemei corupţiei de către guvernanţi. Pentru ca societatea să susţină lupta împotriva corupţiei, statul trebuie sa desfăşoare  o campanie extinsă de explicare a implementării angajamentelor vis-a-vis de prevenirea corupţiei în instituţii aparte. 

- O cauză importantă de răspândire a fenomenului corupţiei este luarea deciziilor în situaţii de conflict de interese. În 2011 au fost operate modificari şi completări în Legea privind conflictul de interese. Pentru a evalua gradul de familiarizare a populaţiei cu noţiunea de conflict de interese, reprezentanţilor gospodăriilor casnice li s-a propus să aleagă definiţia corectă din trei opţiuni. Potrivit rezultatelor, au răspuns corect 55,6% din respondenţi. Pentru comparaţie, în 2010 funcţionarii autorităţilor publice centrale au răspuns corect la această întrebare în 76% de cazuri. Aceste constatări arată necesitatea instruirii populaţiei şi a funcţionarilor publici în contextul cadrului legal anticorupţie din Republica Moldova şi al consecinţelor nerespectării acestuia.

- Structura surselor de informare despre corupţie a rămas aceeaşi ca şi în cercetarea din anul 2008, respondenţii evidenţiind, în primul rând, televiziunea, presa (inclusiv electronică) şi radioul. Este de remarcat că 34% din reprezentanţii gospodăriilor casnice şi 44% din oamenii de afaceri intervievaţi au încredere mult şi foarte mult în informaţiile despre corupţie din mass-media, ponderea acestora fiind în scădere, comparativ cu anul 2008. Organele mass-media urmează săsporească calitatea informaţiilor referitoare la  corupţie, să dea dovadă de imparţialitate, abordare etică şi argumentată a subiectelor ce ţin de corupţie.

Ponderea respondenţilor care au încredere în informaţiile despre corupţie din mass-media

	2005	2007	2008	2012
Gospodării casnice	Z	40,3	50,0	33,9
Businessmani	Z	38,5	55,5	44,1

 

- În perceperea gospodăriilor casnice, fenomenul corupţiei este mai larg răspândit în poliţie, instituţiile medicale, instituţiile de învăţământ, vamă, procuratură şi instanţele de judecată. Comparativ cu anul 2008, a crescut ponderea respondenţilor care consideră că în domeniile menţionate corupţia s-a amplificat.

În opinia oamenilor de afaceri, printre domeniile/autorităţile care sunrt mai mult afectate de corupţie  figurează poliţia, vama, instanţele de judecată, inspectoratele fiscale, procuratura. În comparaţie cu 2008, a crescut ponderea respondenţilor care consideră că fenomenul corupţiei s-a extins în instanţele de judecată, inspectoratele fiscale şi în procuratură.

- La solicitarea de a răspunde ce ramură a puterii de stat o consideră mai coruptă, ambele categorii de respondenţi au evidenţiat judiciarul (sistemul judecătoresc).

Care ramură a puterii de stat o consideraţi mai coruptă? %
	Gospodăriile casnice	Businessmanii
Legislativul (Parlamentul)	25,7	11,6
Judiciarul (Sistemul judecătoresc)	45,7	51,8
Executivul (Guvernul)	22,7	19,8
Nu cunosc	5,9	16,7

- Atât reprezentanţii gospodăriilor casnice, cât şi oamenii de afaceri consideră banii drept principala modalitate de soluţionare neoficialăa problemelor cu funcţionarii publici. Comparativ cu anul 2008, o  mare parte a reprezentanţilor gospodăriilor casnice consideră că banii sunt calea cea mai eficientă de soluţionare neoficială a problemelor.Aceasta vorbeşte despre faptul că prevenirea eficientă a corupţiei este imposibilă fără un sistem funcţional de declarare şi control a veniturilor şi proprietăţii funcţionarilor publici.

Comparativ cu anul 2008, ponderea respondenţilor care susţin că este mai simplu de soluţionat problemele pe căi neoficiale variază în limita marjei de eroare.

Ponderea respondenţilor care consideră mai simplu de soluţionat problemele pe căi neoficiale,%

	2005	2007	2008	2012
Gospodării casnice	Z	48,6	49	53
Businessmani	Z	45,7	41,8	47,6

- Printre instituţiile cel mai frecvent contactate de gospodăriile casnice figurează instituţiile medicale (55,2% din respondenţi), de învăţământ (28%) şi administraţia publică locală (23,6%). În 2012, oamenii de afaceri în 2012 au contactat mai des inspectoratele fiscale (66,9% din total), instituţiile medicale (51%), serviciile de revizie tehnică a automobilelor (47,1%), vama (44,3%) şi inspecţiile sanitar-epidemiologice (39,4%).

Printre instituţiile/domeniile în care gospodăriile casnice recurg mai des la mită figurează poliţia (41,2% din cei care au contactat poliţia), instituţiile de învăţământ (40,4%), instituţiile medicale (39,1%) şi revizia tehnică a automobilelor (33,1%). Oamenii de afaceri au recurs la mită mai frecvent în instituţiile de învăţământ (52,7%), instituţiile medicale (52,4%), în poliţie (45%), în vamă(42,9%), la eliberarea autorizaţiilor de construcţie (37%) şi în contactele cu procurorii (33,3%). În acest sens, pentru a reduce tensiunea din societate provocată de extinderea corupţiei, cea mai indicată ar fi combaterea acestul flagel în educaţie, ocrotirea sănătăţii şi poliţie. Dacă se pune scopul de a susţine activitatea antrenorială şi de a creşte veniturile bugetare, trebuie concentrate eforturile asupra prevenirii corupţiei în inspectoratele fiscale şi vamă. Totuşi, dacă guvernarea doreşte să abordeze sistemic combaterea corupţiei în societate, este necesar de a concentra prevenirea acestui fenomen în astfel de organe de drept ca procuratura şi instanţele de judecată.

- Mita medie plătită de reprezentanţii gospodăriilor casnice variază în dependenţă de domeniu, cea mai mare fiind achitată în birourile de avocaţi şi direcţionată, de fapt, către judecători (în medie 5274 lei) şi colaboratori ai procuraturii (4378 lei). Oamenii de afaceri platesc cele mai mari mite în instanţele de judecată (4550 lei), în vamă (3145 lei), în birourile cadastrale (2740 lei) şi serviciile de eliberare a autorizaţiilor de construcţie (2463 lei).

- In 2012, volumul total al mitei estimate în profilul gospodăriilor casnice a constituit circa 732,7 mil.lei, sporind, comparativ cu anul 2008, cu peste 15%. Ţinând cont de creşterea de circa 30% a preturilor de consum la marfuri şi servicii în aceeaşi perioadă[1], în termeni reali suma mitelor plătită de gospodăriile casnice s-a diminuat cu aproape 15%. În 2012, gospodăriile casnice au plătit neoficial cel mai mult în instituţiile medicale (238 mil.lei), instituţiile de învăţământ (185 mil.lei) şi poliţie (45.4 mil.lei). Este de remarcat faptul că, dacăîn poliţie a fost realizat un progres considerabil, în comparaţie cu anul 2008, volumul mitei colectate scăzând de la 97 milioane lei în 2008 la 45,4 mil.lei în  2012, atunci în instituţiile medicale şi de învăţământ situaţia diferă. Astfel, în medicină mita totală a crescut, comparativ cu 2008, cu un sfert, adică ceva mai încet decît  preturile de consum la mărfuri şi servicii. În ce priveşte sistemul de învăţămînt, volumul mitei plătite în acest domeniu a crescut, comparativ cu 2008, de circa 2,9 ori, ceea ce nu poate fi explicat în nici un caz prin fenomenul inflaţionist.

Gospodăriile casnice - evoluţia mitei totale (mil.lei)
	2005	2007	2008	2012
Poliţie	81,5	79,9	97	45,4
Educaţie	126	76,5	64	185
Medicină	200	153	190	238
Altele	493,6	280,6	279	264,3
TOTAL	901,1	590	630	732,7

Valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2012 la circa 390 mil. lei, fiind în creştere cu cca 49%, comparativ cu 2008. Cel mai mult s-a plătit neoficial în vamă (75 mil.lei), instituţiile medicale (41,6 mil.lei), poliţie (41 mil. lei), inspectoratele fiscale (32,4 mil. lei) şi inspectoratele antiincendiare (31,8 mil.lei). Faptul că, comparativ cu 2008, această sumă a crescut de aproape 1,5 ori nu poate fi explicat doar prin creşterea preţurilor de consum. Aceasta, de fapt, denotă o înrăutăţire a mediului antreprenorial în Republica Moldova.

- Dacă majoritatea plăţilor neoficiale în instituţiile medicale sunt efectuate cu scopul de a grăbi prestarea serviciilor, în organele de drept circa jumătate de plăţi neoficiale sunt achitate pentru a evita pedeapsa la încalcarea legii. Comparativ cu 2008, ponderea celor care oferă plăţi neoficiale pentru a „unge roţile”a crescut în poliţie, în restul domeniilor indicate această pondere s-a diminuat, schimbarea cea mai esenţială fiind la fisc, unde ponderea acestor plăţi s-a micşorat de la 75,3% în 2008 la 35,4% în 2012.

- Respondenţii susţin că plăţile la poliţie şi instituţiile medicale au avut, cu precădere, un caracter de iniţiativă proprie, iar cele la instanţele de judecată, vamă şi fisc au fost făcute sub presiune. Comparativ cu anul 2008, în toate sectoarele menţionate ponderea celor care au plătit neoficial din proprie iniţiativă a scăzut, cea mai semnificativă schimbare fiind în instanţele de judecată, unde acest indicator s-a diminuat de la 67,8% în 2008 la 25,8% în 2012.

- Deşi mita totală platită de oamenii de afaceri a crescut în 2012, atitudinea acestora faţă de stat şi aportul lui în dezvoltarea antreprenoriatului în Republica Moldova nu s-a înrăutăţit. Se atestă o scădere continuă a ponderii oamenilor de afaceri care consideră că statul împiedică dezvoltarea afacerilor. Comparativ cu anul 2000, această pondere s-a redus mai mult de 2 ori.

Ponderea oamenilor de afaceri care consideră că statul împiedică dezvoltarea afacerilor,%

2005	2007	2008	2012
46,7	47,3	33,8	33,2

- Este de remarcat sub aspect pozitiv tendinţa stabilă de reducere a timpului pe care oamenii de afaceri il pierd la soluţionarea problemelor cu instituţiile de stat.

Timpul de lucru destinat soluţionării problemelor cu insituţiile publice,%

2005	2007	2008	2012
22,4	21	17.3	11.1

- Ponderea oamenilor de afaceri care consideră că inspectorii fiscali manifestă în timpul controalelor un comportament corect, înregistrând încălcările şi întocmind proces verbal, conform regulamentului, este în creştere continuă.

Ponderea businessmanilor care consideră că inspectorii fiscali manifestă

un comportament corect în timpul controalelor,%

2005	2007	2008	2012
41,1	60,5	66	72,5

- Oamenii de afaceri sunt cel mai des vizitaţi/controlaţi de angajaţii fiscului şi de poliţişti, în timp atestându-se o reducere a numărului vizitelor din partea reprezentanţilor diferitor organe de control. Astfel, în 2008 numărul mediu anual al acestor vizite la o companie era de circa 21, iar în 2012 a scăzut până la 6,5, adică a scăzut de peste 3 ori.

- Rămâne înaltă disponibilitatea de a oferi mită la soluţionarea problemelor cu statul, mai mult de două treimi din respondenţi confirmând acest fapt. Totuşi, într-o dinamică mai extinsă se atestă o creştere lentă a ponderii respondenţilor care raspund cu categoric „nu”.  

Ponderea respondenţilor care NU sunt disponibili de a recurge la mită în situaţii dificile, %

	2005	2007	2008	2012
Gospodării casnice	23	24,1	34,7	27,1
Businessmani	12	19,5	23,5	27,9

 

- Se atestă o tendinţă de reducere a toleranţei faţă de corupţie. Astfel, ponderea celor care nu acceptă situaţii de acest gen a crescut cu mai mult de o jumătate.

Ponderea respondenţilor care NU consideră acceptabile situaţiile când un funcţionar primeşte o plată neoficială şi o foloseşte pentru a-şi achita datoriile la serviciile comunale

	2005	2007	2008	2012
Gospodării casnice	43	60,2	55,8	67,1
Businessmani	49	58,1	61,8	78,5

- Ca urmare a unei toleranţe mai scăzute faţă de fenomenul corupţiei, se modifică şi aspectul emotiv al dării de mită. Trei sferturi din ambele categorii de respondenţi susţin că ar avea emoţii negative legate de mituire. Ponderea acestoe persoane a crescut substanţial în ambele categorii de respondenţi.

Ponderea respondenţilor care ar avea emoţii negative, dacă ar plăti mită,%

	2005	2007	2008	2012
Gospodării casnice	49,6	42,1	49,3	73,1
Businessmani	44,1	43,8	41,2	76,6

- Deşi toleranţa faţă de corupţie scade, dorinţa de a opune rezistenţă acestui fenomen prin colaborare cu autorităţile publice abilitate rămîne foarte joasă. Circa 37,3% din totalul reprezentanţilor gospodăriilor casnice s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 1,9% au încercat să soluţioneze cazul prin metode legale şi doar 0,9% l-au soluţionat total sau parţial.

De asemenea, 40% din totalul oamenilor de afaceri intervievaţi s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, din care 1,8% au încercat să soluţioneze cazul prin metode legale şi doar 0,7% l-au soluţionat total sau parţial.

Este de remarcat faptul că ponderea respondenţilor, care nu ştiu unde să se adreseze cu eventuale cazuri de corupţie, scade continuu.

Ponderea respondenţilor care nu ştiu unde să se adreseze cu eventuale cazuri de corupţie,%

	2005	2007	2008	2012
Gospodării casnice	z	19,3	10,4	6,8
Businessmani	z	7,3	3,5	4,8

În acest sens autorităţile publice ar trebui să apeleze mai mult la populaţiepentru a colabora în vederea  prevenirii şi combaterii corupţiei. Este necesar de a spori calitatea liniilor fierbinţi şi a sistemului de petiţionare. Un rol important în acest context îl joacă consolidarea mecanismului de protecţie a martorilor şi avertizorilor de integritate, precum şi informarea publicului larg asupra realizărilor în acest domeniu.

- Dacă am întocmi un clasament al organelor de drept şi de control după nivelul de profesionism al angajaţilor, potrivit opiniilor respondenţilor, pe primul loc s-ar plasa colaboratorii Serviciului de Informaţii şi Securitate, pe locul aldoilea – inspectorii fiscali, care sunt urmaţi de colaboratorii CCCEC, procurori, lista fiind încheiată de judecători, vameşi şi poliţişti.

În clasamentul credibilităţii autorităţilor publice cei mai credibili, din punctul de vedere al respondenţilor, sunt inspectiorii fiscali,  urmaţi de colaboratorii CCCEC, lista fiind încheiată de vameşi, judecători şi poliţişti.

- În pofida unui nivel destul de înalt al corupţiei în Republica Moldova, majoritatea reprezentanţilor gospodăriilor casnice (75,5%) şi oamenilor de afaceri (84,4%) sunt optimişti în ceea ce priveşte posibilitatea combaterii corupţiei în ţară. Statul trebuie să mizeze pe acest optimism şi să atragă populaţia în procesul de combatere a corupţiei.

- Ambele categorii de respondenţi menţionează că cele mai eficiente căi de combatere a corupţiei sunt înăsprirea sancţiunilor faţă de cei care iau şi oferă mită, promovarea meritocratică în funcţie şi majorarea  salariilor funcţionarilor publici.

- Este cert faptul că, dacă nu este asigurată supremaţia legii şi persoanele corupte nu sunt trase la răspundere,  majorarea salariilor angajaţilor din serviciul public doar va spori fenomenul inflaţionist, iar funcţionarii corupţi vor „indexa/ajusta” mărimea mitei la salariile şi preţurile noi. Estimarea mitei totale efectuată în prezenta cercetare demonstrează acest fapt. Totuşi, fiind întrebaţi care ar fi salariul optim pentru ca un funcţionar să nu fie tentat să ia mită, respondenţii au demonstrat înţelepciune şi au oferit  răspunsuri care par a fi realiste şi motivante.                         

(USD)

	2007		2008		2012
	Gospodării casnice	Businessmani	Gospodării casnice	Businessmani	Gospodării casnice	Businessmani
Ministru	1600	2300	1615	2280	1356	1939
Şef de departament/direcţie	900	1270	1090	1460	912	1160
Funcţionar de rând	560	685	705	850	653	783
Judecător	z	z	z	z	1334	1931

- Calculele arată că atunci când persoanele corupte nu sunt trase la răspundere, niciun salariu mai decent nu face mita mai puţin atragatoare. De asemenea, probabilitatea de a fi prins cu mita în mână rămâne la un nivel extrem de jos pentru toate organele de drept (mai jos de 1%). Aceasta vorbeşte despre faptul că riscurile coruptibilităţii în toate domeniile cercetate sunt extrem de înalte, ceea ce impulsionează extinderea continuă a acestui fenomen. 

Riscurile corupţiei

Atractivitatea corupţiei din punct de vedere financiar, impunitatea acesteia sau riscul mic de a fi tras la răspundere constituie unele din cauzele sporirii acestui fenomen.

Noţiunea de corupţie este destul de extinsă şi nici pe departe nu se reduce la mituire. Totuşi, dacă am porni doar de la fenomenul mituirii, se poate concluziona că acest fenomen este foarte atractiv, puţin pedepsit, iar riscul coruptibilităţii rămâne foarte înalt.

Tinând de astfel de indicatori din prezenta cercetare, precum mita totală estimată, numărul estimativ de cazuri de mituire pe domenii separate şi datele oficiale privind numărul de angajaţi în aceste domenii, salariul mediu al acestora şi minimul de existenţă, numărul dosarelor pe cazuri de corupţie pornite contra angajaţilor, pot fi estimaţi câţiva indicatori ai riscurilor corupţiei.

Indicatori de risc a corupţiei

	Judecători (GC)	Colaboratori  CCCEC (Bus)	Poliţişti (GC)	Vameşi (Bus.)	Inspectori fiscali (Bus.)	Medici (GC)	Profesori (GC)
Numărul total,  persoane	440	507	12899	1809	1706	33512	40159
Salariul mediu lunar pe persoană (inclusiv sporuri, prime, etc.), lei	4880	4302	3800	3725	4291	2920	3323
Mita medie, lei	1701	0	687	3145	1781	992	1412
Mita totală estimată, mil. lei	12,5	0	45,4	75	32,4	238	185
Numărul estimat al cazurilor de mituire	7163	0	64471	23857	18224	234348	127919
Numărul dosarelor pornite de CCCEC/Procuratura Anticorupţie	0	0	42	10	1	18	20
Salariul mediu comparativ cu minimul de existenţă, %	320	290	250	250	290	190	220
Mita medie comparativ cu salariul mediu, %	30	0	20	80	40	30	40
Mita pe angajat, mii lei	28,4	0,0	3,5	41,5	19,0	7,1	4,6
Probabilitatea de a fi prins pentru luare de mita, %	0,000	Z	0,065	0,042	0,005	0,008	0,016
Ponderea persoanelor cărora li      s-au intentat dosare penale, %	0,00	0,00	0,33	0,55	0,06	0,05	0,05

Calculele arată că atunci când persoanele corupte nu sunt trase la răspundere, niciun salariu mai decent nu face mita mai puţin atrăgătoare. Astfel, în aşa domeniu ca vama, unde salariul mediu depăşeşte de două ori şi jumătate minimul de existenţă, mita medie acceptată de vameşi este, de asemenea, destul de înaltă, devenind comparabilă cu salariul mediu al acestora.

Se observă şi faptul că persoanele corupte se adaptează uşor la condiţiile noi şi găsesc rapid modalităţi de a-şi compensa eventualele pierderi: îndată ce scade mărimea mitei medii, creşte frecvenţa acestora.

De asemenea, conform rezultatelor cercetării, probabilitatea de a fi prins cu mita în mână este mai mare la vameşi şi poliţişti. Cu toate acestea, indicatorul în cauză rămâne la un nivel extrem de jos pentru toate domeniile menţionate (mai jos de 1%). Aceasta vorbeşte despre faptul că riscurile corupţiei în toate domeniile cercetate sunt extrem de înalte, ceea ce impulsionează extinderea continuă a acestui fenomen.