Tehnologiile informaţionale sunt principalul rival al cărţilor. Dacă pe timpuri cartea era practic singura cale de informare şi cunoaştere, astăzi internetul a devenit sursa de inspiraţie a tinerei generaţii. Directorul adjunct al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, Eugenia Bejan, este de părerea că în prezent copiii din Moldova citesc puţin şi selectiv.
În mare parte, copiii citesc literatura impusă de programul şcolar, însă în timpul liber cei care sunt cu adevărat pasionaţi de lectură aleg să citească doar ceea ce le place. „Noi zicem că în ultima perioadă copiii nu citesc, dar literatura destinată copiilor de vârstă medie şi adolescenţilor este foarte săracă. Cartea care este pe placul lor este de cele mai multe ori tradusă. Literatura autohtonă în foarte mică măsură reflectă viaţa adolescenţilor”, a subliniat Eugenia Bejan.
Despre fondul de publicaţii în limba română pentru copii, directorul adjunct al Bibliotecii „Ion Creangă” spune că la 1 ianuarie anul curent acesta constituia 53,2% din colecţia totală a bibliotecii. În anii '90, cota de publicaţii în română era mai mică de 10%. Anul trecut achiziţiile de carte în română au constituit 18,6%, iar 21,8% din fondul de carte a fost obţinut din exemplarul legal – un exemplar al fiecărei cărţi pentru copii publicate pe parcursul anului se oferă gratuit bibliotecii.
Directorul general al grupului editorial „Litera”, Anatol Vidraşcu, a menţionat că situaţia fondului de carte în limba română este totuşi mai bună comparativ cu alţi ani, iar zilnic de sub tipar ies 2 cărţi în limba română. Se editează foarte multă beletristică şi traduceri pentru copii. „Gusturile cititorilor nu s-au schimbat esenţial în ultima perioadă, astfel pe primul loc se plasează dicţionarele şi enciclopediile, literatura de specialitate şi cărţile destinate copiilor până la vârsta de 10 ani”, a specificat Anatol Vidraşcu.
Acesta a mai spus că în ultima vreme în România se cumpără foarte multă literatură scrisă de femei pentru femei. În Republica Moldova situaţia este total inversă. În general se cumpără destul de puţină carte. Cauzele sunt atât lipsa banilor, cât şi lipsa unei culturi a lecturii. Anatol Vidraşcu a mai spus că mai mulţi directori de biblioteci din Moldova au constatat un număr mai mare de cititori în ultima perioadă, iar tendinţa poate fi explicată de lipsa banilor, pentru că oamenii nu-şi mai pot permite să cumpere cărţi.