Copiii cu nevoi speciale, acceptaţi şi neacceptaţi de societate

Mai mult de jumătate dintre copiii care învaţă în aceiaşi clasă cu elevi cu nevoi speciale îi percep ca pe nişte copii obişnuiţi. Totodată, și copiii cu nevoi speciale care frecventează şcoli de cultură generală susţin în proporţie de peste 50 la sută că se înțeleg bine cu colegii, transmite Info-Prim Neo cu referire la un studiu al eficienţei experienţelor de incluziune a copiilor cu nevoi speciale dezvoltate în instituţiile de învăţământ general din Moldova. Incluziunea şcolară aduce schimbări notabile. Potrivit studiului, peste 60% dintre copii au demonstrat schimbări la nivel de înţelegere, în special la disciplinele umanistice. Copiii manifestă o stare emotivă pozitivă şi sunt mai veseli. Studiul mai arată, însă, că există încă un număr mare de persoane care manifestă o atitudine de neacceptare faţă de copiii cu nevoi speciale. Acest lucru îi face pe aceștia să nu aibă încredere în propriile forțe. Această nehotărâre este demonstrată atât la orele de curs, cât şi în cadrul activităţilor extracurriculare. Pentru asigurarea eficienţei procesului de educaţie incluzivă este necesară schimbarea mentalităţii societăţii, dar şi crearea unui parteneriat între organele de stat şi organizaţiile non-guvernamentale în vederea stabilirii bazelor legislative şi elaborarea unor politici ale educaţiei incluzive. De asemenea, este necesară dotarea cu materiale didactice speciale a instituţiilor de învăţământ în care sunt încadraţi copii cu nevoi speciale. Studiul relevă faptul că este necesară şi modificarea curriculumurilor de învăţământ, trebuie să fie constituite echipe intraşcolare de dezvoltare a copilului. Studiul eficienţei experienţelor de incluziune a copiilor cu nevoi speciale dezvoltate în instituţiile de învăţământ general din Moldova a fost realizat în cadrul Centrului de Resurse „Inclusiv Eu”, afiliat Centrului „Speranţa” în colaborare cu Sectorul Psihologie Şcolară al Institutului de Ştiinţe ale educaţiei, cu sprijinul financiar al Hilfswerk Austria şi ERSTE Foundation. În cadrul studiului au fost chestionaţi respondenţi din 6 localităţi ale republicii (şcoală primară, gimnaziu, liceu), 788 colegi de clasă ai copiilor cu nevoi speciale, 87 de cadre didactice implicate în procesul incluziv, reprezentanţi ai APL-urilor, direcţiilor raionale şi municipale de învăţământ, cât şi părinţii copiilor cu nevoi speciale.