Copii din Moldova învaţă legile vieţii chiar în câmp, expert

Instituţiile responsabile din R. Moldova nu dispun de date statistice reprezentative despre numărul exact al copiilor care muncesc, precum şi în ce sectoare aceştia sunt antrenaţi mai des. Totuşi, se ştie că exploatarea copilului prin muncă are loc cel mai des în agricultură, construcţii, servicii, munci casnice, activităţi ilicite. În multe cazuri, părinţii încurajează exploatarea copiilor, a declarat pentru Info-Prim Neo Svetlana Haraz, coordonator de program la Centrului Naţional pentru Prevenirea Abuzului faţă de Copii (CNPAC). „Atunci când vorbim de exploatarea copiilor prin muncă, ne imaginăm zeci şi sute de copii care sunt obligaţi să cerşească în stradă, copiii exploataţi sexual, traficaţi, ne referim la copiii care lucrează vară şi iarnă în spălătoriile auto, care vând pe la pieţe, sapă sau prăşesc terenuri agricole”, a subliniat Svetlana Haraz. Potrivit expertului, în R. Moldova munca copilului este atât cauză, cât şi efect al sărăciei. Copiii din familii vulnerabile sunt mai des şi lipsiţi de posibilitatea de a beneficia de învăţământ calitativ şi instruire profesională. Aceşti copii au mai puţine şanse de a avea o muncă decentă şi devin mai vulnerabili la sărăcie, migraţie ilegală, trafic de fiinţe umane. În Moldova mulţi copii din mediul rural ajung să lucreze din greu în gospodăriile agricole şi sunt braţe ieftine de muncă. „Mulţi copii învaţă legile vieţii chiar în câmp, mânuind unelte pentru adulţi. Ei sunt privaţi de copilărie, de dreptul de a învăţa şi a cunoaşte viaţa la şcoală, prin mijloace destinate acestui scop: jocuri, cărţi, manuale, pensule, mingi etc. Muncind cu zilele la strânsul roadei, alături de părinţii lor, ei absentează de la şcoală. Adulţii sunt axaţi pe venituri imediate şi nu sunt conştienţi de faptul că îşi lipsesc copiii de un viitor decent”, a menţionat Svetlana Haraz. Problema perceperii muncii copilului este adesea confundată cu o formă de educaţie. Svetlana Haraz este de părere că schimbarea de atitudini şi comportamente tradiţionale faţă de munca copilului ar putea fi realizată doar printr-un efort integrat al tuturor actorilor responsabili. „La nivelul administraţiei publice locale trebuie formată o echipă multidisciplinară, compusă din pedagogi, asistenţi sociali comunitari, psihologi, lucrători medicali, educatori de la egal la egal, poliţişti. E nevoie şi de colaborare la nivel de raion, precum şi cu alte instituţii, cum ar fi Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care să meargă în teren pentru a evalua situaţia”, a punctat coordonatorul de program. Cea mai eficientă abordare în combaterea implicării copiilor în forme grave de muncă este monitorizarea sistematică a locurilor unde ar putea lucra copii, a şcolilor, a comunităţilor şi a familiilor, în special a celor vulnerabile, a mai spus expertul. Legea prevede că tinerii, începând cu vârsta de 15 ani, au dreptul să fie angajaţi în câmpul muncii, dar cu program special. În 2009, Biroul Naţional de Statistică a început activităţile pentru efectuarea unui studiu privind munca copilului, care va cuprinde aproximativ 12 500 gospodării din toate regiunile Moldovei. Organizaţia Internaţională a Muncii a oferit Republicii Moldova 89 463 de dolari SUA pentru realizarea acestui studiu. Rezultatele vor fi disponibile în 2010.