„pentru informarea corectă a cetățenilor și imprimarea unui parcurs coerent dezvoltării Republicii Moldova, guvernarea PAS ar trebui să completeze strategia 3C, suplimentând-o cu consecvență și transformând-o în 4C...”
---
Coincidență sau ajustare subtilă?
Săptămâna trecută, pe 6 iulie 2020, au avut loc două aniversări. S-au împlinit 73 de ani de la cel de al doilea val de deportări a basarabenilor în Siberia și 16 ani de la semnarea de către Guvernul Republicii Moldova a Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO. La prima vedere s-ar părea că este vorba despre o simplă coincidență. Dar ar putea fi vorba și despre o ajustare subtilă a datei adoptării IPAP, un gest simbolic pentru prevenirea societății – evitarea pe viitor a tragediilor asemănătoare deportărilor este posibilă doar în cazul unei cooperări active a Republicii Moldova cu NATO. Simbolismul nu este lipsit de temei, dacă luăm în considerare că unul dintre semnatarii IPAP, Zinaida Greceanîi, s-a născut în regiunea Tomsk din Siberia, într-o familie de basarabeni deportați.
Așadar, IPAP adoptat în 2006 prevede cooperarea pe termen lung între Republica Moldova și NATO pentru consultări, comandă și control (3C), precum și dezvoltarea unei infrastructuri logistice pentru asigurarea celor 3C, dar și dotarea cu echipament corespunzător. Printre scopurile declarate ale autorităților comuniste din perioada semnării IPAP se numără, inclusiv:
- pe plan extern, asigurarea interoperabilității pentru a obține forțe capabile să acționeze în comun cu cele ale statelor aliate și partenere;
- pe plan intern, edificarea Forțelor Armate interoperabile, parțial profesioniste cu un corp de subofițeri și ofițeri profesioniști, capabile să reacționeze rapid și adecvat în situații de criză sau de conflict;
- dezvoltarea capacităților moderne de apărare antiaeriană cu bazare pe sol, crearea unui sistem modern de control al traficului aerian și să încheie acorduri bilaterale cu România și Ucraina în vederea recepționării datelor radar primare cu privire la traficul aerian;
- elaborarea planurilor pe termen lung pentru asigurarea logistică și dotarea cu echipament etc.
Din 2006 până în prezent IPAP a fost actualizat de cinci(!) ori, dar niciuna din versiunile actualizate nu a tranșat la fel de clar și răspicat scopurile cum a făcut-o prima versiune, adoptată de guvernarea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Ultima actualizare a IPAP a fost efectuată de guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), la 19 ianuarie 2022, cu aproximativ o lună până la declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei. Evident, ultimă versiune și-a pierdut imediat din actualitate, necesitând o adaptarea impusă de circumstanțele noi.
Dedublarea comuno-socialistă
În mod surprinzător, după declanșarea agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, securitatea Republicii Moldova a devenit subiect de îngrijorare pentru partenerii Republicii Moldova – Marea Britanie, UE și NATO. Astfel, ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, s-a exprimat fără echivocuri: “Aș vrea să văd Moldova echipată conform standardului NATO…”, ceea ce se încadrează în prevederile IPAP privind interoperabilitatea. Ulterior, la recentul summit de la Madrid, din 28 – 30 iunie 2022, NATO s-a angajat să ofere “noi pachete de sprijin pentru alți parteneri expuși riscului, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova”. În aceeași ordine de idei, în cadrul summit-ului Consiliului European a fost adoptată decizia de a oferi asistență suplimentară în cadrul Facilității europene pentru pace, în valoare de €40 de milioane de euro, în beneficiul Forțelor Armate ale Republicii Moldova.
Pe fundalul menționat, propagandiștii PCRM contestă vehement disponibilitatea partenerilor Republicii Moldova de a-și onora angajamentele în conformitate cu prevederile documentului menționat. Ei acuză guvernarea PAS că ar nutri sentimentele pro-NATO și că “militarizarea activă a statului moldovenesc neutru nu poate decât să provoace îngrijorare. Iar reînarmarea armatei, o creștere de două ori a bugetului militar pe fundalul unei creșteri totale a prețurilor și sărăcirea oamenilor par o batjocură”, făcând abstracție de faptul că PCRM a pus bazele cooperării Republicii Moldova cu NATO în cadrul IPAP.
Trebuie să recunoaștem că inconsecvența exponenților PCRM este floare la ureche pe lângă cinismul manifestat de colegii lor din cadrul Blocului comuniștilor și socialiștilor (BCS). Astfel, liderii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au decis să-și exprime profunda îngrijorare în legătură cu sfidarea de către guvernare a statutului de neutralitate a țării noastre prin aprofundarea cooperării cu NATO. Potrivit PSRM, noul plan Individual de cooperare cu NATO, pentru anii 2022-2023 prevede desfășurarea “consultărilor politice la diferite niveluri, dintre Chișinău și țările membre NATO, pe probleme de consolidare a controlului democratic al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, cooperarea în modernizarea și dezvoltarea capacităților forțelor armate ale Republicii Moldova, cooperarea în combaterea noilor amenințări la adresa securității: atacuri cibernetice, terorism, răspândirea armelor de distrugere în masă.” Respectiv, socialiștii ajung la concluzia că o astfel de cooperare cu NATO este absolut inacceptabilă pentru un stat neutru.
Cinismul PSRM iese în evidență când descoperim că proiectul ultimei variante IPAP a fost elaborat de guvernul votat de PSRM, condus de premierul Ion Chicu. Proiectul urma să fie semnat și de câțiva miniștri ai guvernării PSRM – Fadei Nagacevschi și Victor Gaiciuc, care au lucrat la alcătuirea documentului. Proiectul nu a fost votat, fiindcă Guvernul Chicu și-a dat demisia în ziua expirării mandatului prezidenția al lui Igor Dodon. În acest context, este de remarcat că proiectul IPAP, elaborat de echipa PSRM, era prevăzut pentru perioada 2021-2023, iar contribuția creativă a guvernului PAS a constat în modificarea termenelor – 2022-2023.
Comportamentul sfios al PAS
În toată această istorie privind cooperarea Republicii Moldova cu NATO, se remarcă comportamentul sfios al guvernului Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care se justifică pentru cooperarea Republicii Moldova cu NATO. Astfel, ministrul de externe, Nicu Popescu, insistă că suportul partenerilor Republicii Moldova vizează doar furnizarea de echipamente non-letale. Mențiunea respectivă subliniază deosebirea abordării PAS de cea a PCRM, din 2006. Astfel, versiunea PCRM prevedea în mod expres consolidarea capacității de reacționare rapidă și adecvată în situații de criză sau de conflict, lucru imposibil de realizat fără armament letal, de apărare, bineînțeles.
În astfel de circumstanțe, pentru a face față agresiunii propagandistice a comuno-socialiștilor, PAS ar trebui să informeze onest cetățenii, că lucrurile pe care le face actualmente guvernarea au fost inițiate de comuno-socialiști, care ulterior și-au schimbat atitudinea de dragul finanțării ilegale din Rusia. Cronologic, comuno-socialiștii au inițiat:
- cooperarea cu NATO în cadrul IPAP a fost începută în 2006 de PCRM și urma a fi prelungită de guvernarea PSRM în 2021;
- optimizarea sistemului de educație a fost început de PCRM în 2007 prin adoptarea Strategiei Naționale de Dezvoltare, a fost reluată de PSRM în 2020 prin comasarea câtorva instituții de învățământ superior;
- solicitarea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE a fost decisă în iunie 2008, în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, prezidată de liderul PCRM, Vladimir Voronin, cu participarea actualilor lideri ai PSRM – Igor Dodon și Zinaiada Greceanîi.
În concluzie, pentru informarea corectă a cetățenilor și imprimarea unui parcurs coerent dezvoltării Republicii Moldova, guvernarea PAS ar trebui să completeze strategia 3C, suplimentând-o cu consecvență și transformând-o în 4C.