Consiliul municipal Chişinău menţine în situaţie de şah economico-financiar posturile TV şi radio ale capitalei

Consiliul municipal Chişinău (CMC) menţine în situaţie de şah economico-financiar posturile publice de radio şi TV ale capitalei. În şedinţa sa din 28 februarie, CMC nu a aprobat planul financiar pentru anul 2006 al postului de televiziune Euro-TV Chişinău şi a decis deschiderea finanţării doar pe jumătate de an a postului de radio Antena C. Consilierii din partea unor fracţiuni şi-au argumentat poziţia prin “grija pentru modernizarea acestor instituţii” şi “pentru cheltuirea banilor publici”, alţii au apreciat situaţia drept “procese de judecată” şi “hărţuire a organelor de presă municipale cu scopul lichidării lor, care durează de câţiva ani”. Ambele proiecte de decizie au avut avizele pozitive ale comisiilor de specialitate ale CMC şi au fost votate, în prima lectură, cu majoritatea de voturi, însă dezbaterile au avut rezultat contrariu. Liderul fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) Alexandru Corduneanu a insistat ca aprobarea planurilor financiare să fie condiţionată de elaborarea, până la 31 martie, a unui “plan de modernizare a instituţiilor, după o evaluare tehnică, profesională şi managerială”. Consilierul comunist Valeri Pavlov a solicitat suplimentar prezentarea unui plan de trecere la autofinanţare maximală cu formula “v-am dotat cu de toate, sunteţi instituţie comercială, trebuie să câştigaţi”. Pavlov a cerut aprobarea finanţării Euro TV doar pentru prima jumătate a anului. Alt consilier comunist, Grigore Mâra a solicitat o dare de seamă pentru anul 2005. Consilierul independent Mihai Roşcovan a propus abordarea separată a planurilor investiţional şi operaţional pentru Euro TV, în aşa fel ca sursele prevăzute pentru investiţii să fie apobate integral, dacă se cere modernizarea postului, celelalte alocaţii fiind condiţionate în conformitate cu solicitările anterioare. Consilierul independent Igor Crapivca i-a reproşat administraţiei Euro TV “lipsa de maleabilitate în negocierile cu comisia buget” al cărui preşedinte este şi faptul că nu a însuşit “lecţia Agenţiei municipale de presă “Info-Prim”, care a fost lichidată în situaţie similară. La propunerea lui Igor Crapivca administraţia Antenei C a fost obligată să renuţe la contractul semnat şi trecut prin achiziţii publice de servicii informaţionale cu Agenţia de presă “Info-Prim Neo”, fiind acceptate în acelaşi timp contractele cu alte 3 agenţii de presă. În schimb, “lecţia neînsuşită a Info-Prim-ului a costat Euro TV neacceptarea planului financiar şi pierderea mai multor zeci de mii de lei pe perioada finanţării provizorii” – a conchis consilierul Crapivca. Directorul Euro TV Chişinău Arcadie Gherasim a afirmat că postul îşi respectă obligaţiunile asumate de trecere eşalonată la autofinaţare şi a dezminţit afirmaţia privind crearea de către CMC a condiţiilor sificiente, inclusiv prin dotare tehnică, pentru a acumula venituri proprii mai mari. Potrivit lui, fondatorul a oferit mijloace financiare pentru fonduri fixe doar în valoare de 300 mii de lei, care ar fi suficiente pentru procurarea a două camere de luat vederi. Directorul Antenei C Vasile State a declarat că, în condiţiile nefinanţării suficiente de la bugetul local, devine practic imposibilă activitatea acestui post de radio, care are un mare volum de emisiuni cognitive, educative, culturale, aflate în serviciul comunităţii. În felul acesta staţia în respectă statutul şi funcţiile de instituţie publică. De aceea, Consiliul municipal, în calitate de fondator, trebuie să asigure înzestrarea tehnică şi dezvoltarea postului. În caz contrar el se transformă în unul comercial şi nu crede că autorităţile publice locale au nevoie şi trebuie să stimuleze apariţia a încă unui post comercial de radio. Totodată, State a remarcat că finanţarea neadecvată de la bugetul municipiul Chişinău nu permite postului să-şi planifice eficient activităţile pentru întregul an. State a declarat că pe parcursul ultimilor ani s-a observat o atitudine negativă a Consiliului municipal faţă de instituţiile mass-media cu finanţare de la bugetul local, “creându-se impresia că aceşti bani se cerşesc”. La rândul său, consilierul partidului “Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) Oleg Cernei a declarat că procesul de discutare a bugetelor presei municipale “seamănă mult a procese judiciare”, consilierii tratând-o ca “instituţii duşmănoase”. Cernei a întrevăzut un subtext ascuns în faptul că planurile financiare au fost aprobate la etapa examinării lor în consilii, iar obiecţiile foarte serioase se impun abia la sfârşitul primului trimestru al anului de finanţare. El i-a reproşat consilierului comunist Grigore Mâra neacceptarea invitaţiilor la dezbaterile publice desfăşurate de Euro TV, ceea ce, la părerea lui, reduce din calitatea şi utilitatea emisiunilor. “Şi consilierii au responsabilităţi pentru starea de lucrui de la posturile municipale, nu doar echipele de jurnalişti” a concluzionat Oleg Cernei “De 3 ani asistăm la hărţuiala permanentă a organelor de presă municipale – a declarat consilierul AMN Pavel Armaşu - Concluzia este că se urmăreşte distrugerea lor şi aceasta ar trebui să se spună deschis”. “Nu a existat un an, un trimestru, în care să le fi finanţat în regim normal. Ce fel de creaţia putem aştepta de la aceste echipe, dacă permanent stă securea atârnată de-asupra capului?”- şi-a întrebat Armaşu colegii din CMC. Potrivit planului financiar al Euro TV Chişinău, CMC urma să aloce pentru anul curent circa 1 mln lei pentru procurarea unui emiţător şi alte 1,3 milioane de lei pentru remunerarea muncii angajaţilor. Alocaţiile de la bugetul municipal urmau să constituie cca 40 la sută din resurse planificate, restul urmând să fie completate din veniturile proprii. Pentru postul de radio Antena C, consilierii au aprobat finanţarea în sumă de circa 2 mln, jumătate dintre care condiţionat. Totalul alocaţiilor bugetare pentru ambele posturi municipale, prevăzute în planurile financiare, se cifrează la circa 4,2 milioane lei. Pentru comparaţie, alocaţiile din bugetul de stat pentru Compania publică Teleradio-Moldova în ultimii ani se aprobă în sumă de circa 36 mln lei.