Cluj-Napoca – 2016, Iași – 2018, Alba-Iulia – 2022, Chișinău- Suceava – 2024. Este vorba despre Congresul Național al Istoricilor Români, care este convocat o dată la doi ani. În ceea ce privește ediția a IV-a, aceasta urmează să-și deschidă lucrările în data de 28 august, la Chișinău, în incinta Palatului Republicii, apoi se vor desfășura pe secțiuni, la Universitatea de Stat din Moldova. În zilele de 29 și 30 august, sesiunile științifice ale Congresului vor continua în România, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. La această reuniune științifică vor participa figuri ilustre ale științei istorice, cadre didactice și cercetători consacrați, circa 500 de reprezentați ai celor mai prestigioase instituții preuniversitare, universitare și academice din Republica Moldova, România și alte țări. Despre eveniment, despre problemele care stau în fața istoriografiei naționale, dar și despre dezvoltarea învățământului transfrontalier Republica Moldova-România au discutat participanții la dezbaterea publică „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău- Suceava”, organizată de Agenția de presă IPN.
Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, a declarat că acest congres, pentru prima dată, are loc la Chișinău, iar numărul participanților este unul foarte mare. „A fost o muncă organizatorică enormă. Îi așteptăm cu drag pe participanți începând cu zilele de 26-27 august. Mă bucur de această simbioză, pentru că acest congres are loc între două evenimente cruciale pentru Republica Moldova. pe de o parte – Ziua Independenței pe 27 august, pe de altă parte 31 august – proclamarea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină. Paralel cu aceste eveniment, va avea loc și Bookfest. Cu atât mai mult că anul acesta este unul diferit în contextul în care Republica Moldova a fost în centrul atenției la Bookfestul organizat în România”, a notat rectorul.
Igor Șarov a menționat că pe 28 august, la Palatul Republicii va avea loc deschiderea Congresului Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a. „Profit de această ocazie pentru a invita, inclusiv breasla istoricilor din Republica Moldova, profesorii de istorie, cercetătorii pentru a participa la deschiderea acestui eveniment. Vom fi onorați de participarea în cadrul acestui eveniment a reprezentaților Președinției, Parlamentului din cele două state. De la ora 09.00 și până la ora 12.00 se va desfășura ședința plenară cu intervenții din partea reprezentaților academiilor de științe din cele două țări, oficialităților etc. De la ora 13.00 la ora 18.00, va avea loc lucru în ateliere, pe multiple secțiuni cu comunicări foarte interesante. Pe 29 august va avea loc deschiderea la Suceava”, a precizat Igor Șarov.
Ștefan Purici, prorector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a declarat că în cadrul Comitetului național al Istoricilor Români s-a decis organizarea congresului în două vechi orașe ale Moldovei – Suceava și Chișinău. „Astfel că am hotărât ca o parte din lucrările Congresului să se desfășoare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Între cele două universități, de altfel, există o cooperare îndelungată. Avem parteneriate pe diverse paliere – și pe cel didactic, și pe cel de cercetare, și pe linia mobilităților Erasmus, iar în cadrul acestui proiect, iată realizăm un eveniment deosebit de important pentru comunitatea istoricilor români din România și din afara granițelor actuale, istorici care vor participa direct la lucrările acestui Congres”, afirmă prorectorul.
Potrivit lui, după deschiderea oficială de la Chișinău, va avea loc și deschiderea de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Aici evenimentul se va desfășura după aceleași tipar – ședința în plen cu multiple comunicări din partea unor specialiști reputați, iar apoi în partea a doua a zilei, vor avea loc ședințe pe secțiuni, unde specialiști pe diverse probleme și domenii vor discuta cele mai importante aspecte ale trecutului românesc și universal. „Este o ocazie unică, practic, ca în același timp să se reunească cercetători care studiază trecutul, în același loc pentru a discuta probleme importante. Desigur că specialiștii din acest domeniu se cunosc unii pe alții, dar nu întotdeauna avem această ocazie pentru a dezbate, pentru a analiza, pentru a veni cu idei și propuneri legate de dezvoltarea științei istorice – împreună, indiferent de vârstă, de centrul universitar sau institutul de cercetare din care facem parte. Este o ocazie și pentru a analiza statutul istoriei în curricula școlară și cea universitară. Este o posibilitate de a aborda noile strategii sau metode și instrumente pe care le poate folosi un profesor în cadrul predării istoriei. Este o posibilitate de a discuta cu tinerii cercetători legat de problemele care îi preocupă, de accesul la infrastructura de cercetare, la finanțări și la proiecte comune”, a mai declarat Ștefan Purici.
Silvia Corlăteanu-Granciuc, secretarul științific al Institutului de Istorie al USM, a menționat că paleta subiectelor care va fi discutată la Congres este una largă și acoperă o multitudine de întrebări care îi frământă pe istorici. Or, din toate propunerile colectate de organizatori, se triază cele mai importante, iar apoi specialiștii pe acele subiecte propun temele lor. „De exemplu, la congresul actual Chișinău-Suceava au fost propuse peste 50 de titluri de secțiuni. După o treiere s-a ajuns la 42 de titluri de secțiuni, cu două mese rotunde, cu un număr enorm de lansări de carte. Și aceste subiecte cuprind o tematică foarte largă. Sigur, sunt subiectele cele mai importante, sunt subiecte care nu au fost discutate la congresele anterioare etc.”, a declarat Silvia Corlăteanu-Granciuc.
În opinia sa, interesant și frumos este faptul că la acest congres participă titanii istoriografiei românești care vin cu rezultatele muncii lor. Participă cercetători consacrați și participă și cercetători care sunt în formare, care vin cu idei inovatoare, mai ales că în ultimii ani, accesul la arhivele românești și cele internaționale pe subiecte de istoria românilor au devenit cumva mai deschis. „Sunt teme care nu au fost interpretate sau tratate în cercetările anterioare. Și aceste congrese devin un cadru propice pentru noi discuții, noi reevaluări și noi interpretări ale istoriei. Mai mult ca atât, vreau să subliniez că temele încep cu cele mai vechi perioade, cu arheologia, cu perioada medievală, cu perioada modernă, cu subiectele formării națiunilor sau aceeași problemă identitară, ajungând până în contemporaneitate”, a notat Silvia Corlăteanu-Granciuc.
Gina Necula, decanul Facultății Transfrontaliere, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, a spus că prin colaborările cu colegii din Republica Moldova se scrie istorie. Ea spune că a contribuit la acest proces din anul 2000, când a început să predea la Facultatea Transfrontalieră, din 2015, de când a devenit prodecan, apoi decan și director de departament și din alte funcții pe care le-a deținut. De asemenea, facultatea găzduiește și o revistă, pe paginile căreia au scris profesori din Unitatea teritorial administrativă Găgăuzia, din Taraclia și din alte regiuni din Republica Moldova. „Așa cum ziceam, cred că asta facem – scriem istorie pentru că suntem aproape unii de alții, pentru că încercăm să menținem spiritul românesc – nevoia de a rămâne noi înșine într-o mare de tendințe globaliste. Ca dovadă că suntem aproape, deși în domenii conexe, dar totuși acolo, încă din 2015 am coordonat împreună cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării (MEC) din Republica Moldova, un proiect care se referea la predarea integrată a limbii române și a conținuturilor, în cadrul cărora am avut ca public formabil și profesori de istorie”, explică decanul.
Potrivit ei, anul acesta a fost reluată discuția cu MEC și urmează să fie create grupe de profesori, inclusiv profesori de istorie, care vor face specializare pe predarea integrată a limbii și conținutului. „Și aceasta pentru că întotdeauna misiunea noastră a fost aceasta – de a-i sprijini pe profesori în a-și baza demersul didactic și pe limba română, nu doar așa cum știți pentru Găgăuzia, Taraclia, în limba rusă sau în alte limbi minoritare. În tot ceea ce ține de problemele de identitare, de barierele lingvistice, de comunicare sau etnice – întotdeauna au fost subiectele proiectelor pe care le-am derulat, ele fiind finanțate, inclusiv de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova”, a mai spus Gina Necula.
Dezbaterea publică „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău- Suceava” este ediția a 19-a din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.