„Pentru a fi corecți în raport cu simbolul BECS trebuie să recunoaștem că există totuși un element care îl deosebește de cel al Armatei sovietice – secera și ciocanul de pe pentagrama roșie nu sunt aurite. Deocamdată!”
Sfidarea memoriei victimelor deportărilor
În timpul campaniilor electorale, concurenții recurg uneori la acțiuni reprobabile pentru a atrage atenția alegătorilor. O acțiune de acest gen este și cea a Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor (BECS), care s-a produs exact în perioada împlinirii a 80 de ani de la primul val al deportărilor basarabenilor de către regimul sovietic. Drept răspuns, fruntașii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au demontat și distrus trei bannere electorale ale BECS, amplasate pe o camionetă parcată chiar în fața Monumentului victimelor deportărilor regimului comunist. Elementul sfidător a constat în faptul că bannerele BECS conțineau simbolul electoral al BECS – secera și ciocanul pe fundalul unei pentagrame de culoare roșie. Anume sub acest simbol, în perioada 1941-1951, au avut loc trei valuri de deportări criminale a peste 60 mii de basarabeni.
Liderii BECS nu puteau să nu reacționeze la incidentul menționat, dar au făcut-o, oarecum, letargic, amenințând că dacă astfel de acte se vor mai repeta, atunci vor veni cu un răspuns pe măsură. De fapt, BECS a realizat că a comis un act de pângărire a memoriei deportaților, de aceea, a refuzat să sesizeze organele de drept pentru distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine. Dorința BECS de a da uitării, cât mai repede, incidentul menționat poate fi înțeleasă. În schimb, este dificil de înțeles lipsa interesului AUR și al altor formațiuni de a face ordine nu doar în privința neadmiterii profanării memoriei victimelor regimului comunist, ci și de a face ordine în domeniul protejării proprietății intelectuale, indiferent de atitudinea față de anumite simboluri concrete.
Există o întreagă teorie a simbolurilor, care dau formă dorințelor și intențiilor, modelând comportamentele oamenilor. De aceea, interpretarea simbolurilor și apărarea garantată a acestora ca proprietăți intelectuale merită o abordare elaborată, precum și aflarea acesteia în centrul atenției opiniei publice. Din acest punct de vedere, incidentul dintre AUR și BECS, insistarea pe interpretarea simbolurilor și utilizarea adecvată a acestora ar ridica prestigiul Republicii Moldova în calitate de stat dedicat respectării proprietății intelectuale.
Necesitatea protejării proprietății intelectuale și a cadrului legal
La o examinare atentă a simbolului BECS, observăm că acesta coincide întru totul cu simbolul Armatei Roșii, aprobat prin ordinul nr.1691, la 11 iulie 1922, în urma unui concurs de către Sovietul Militar Revoluționar (SMR) al Armatei Roșii. În 1945 această denumire a fost modificată în Armata Sovietică, care și-a păstrat simbolul neschimbat până în 1991, când și-a dat obștescul sfârșit, odată cu disoluția URSS.
În acest context, este de mare interes public să se clarifice dacă din punct de vedere legal și moral este corect ca un simbol elaborat în cadrul unui concurs, aprobat și utilizat timp de 69 de ani, poate fi plagiat în mod arbitrar și utilizat fără permisiune. Subtilitățile acestei probleme ar trebui să-i preocupe și pe experții în domeniul respectării drepturilor proprietății intelectuale, iar până la obținerea unui răspuns competent, ar fi bine ca simbolul respectiv să nu fie utilizat, dacă Republica Moldova se consideră stat european civilizat. Mai cu seamă că liderii BECS au fost printre principalii promotori ai integrării europene a țării noastre.
În afară de cele menționate mai sus, există și partea etică a problemei. De fapt, trebuie să ne întrebăm – ce mesaj vrea să transmită BECS cetățenilor Republicii Moldova? BECS utilizează acest simbol în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, când se împlinesc exact 99 de ani de la aprobarea simbolului respectiv. Acest simbol se asociază cu ocuparea, în perioada 1939-1940, de către Armata Roșie a teritoriilor din componența a șase state europene, în conformitate cu Pactului Ribbentrop-Moldova. Liga națiunilor a exclus URSS din rândurile sale pentru agresiunea Armatei Roșii împotriva Finlandei. Apoi, sub același simbol a urmat invadarea Ungariei și Cehoslovaciei, în 1956 și, respectiv, în 1968, etc.
În sfârșit, mai există un element de actualitate, care nu poate fi trecut cu vederea. La 2 mai 2017 Curtea Constituțională (CC) a adoptat hotărârea nr.14 privind interpretarea articolului 11 din Constituție (neutralitatea permanentă) prin care a stabilit că „ocupația sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a țării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independența Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar și-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovenesc (au mai rămas sub ocupație11% din suprafața Republicii Moldova)”. Evident, ocupația străină, care mai persistă potrivit hotărârii CC, a avut loc sub simbolul utilizat în actuala campanie electorală de către BECS. Întrucât textele hotărârilor CC au statut de lege, se ivește întrebarea – cât de potrivit este ca simbolul sub care o parte a teritoriului țării a ajuns să fie ocupat până în prezent să fie utilizat de o formațiune politică, care luptă pentru obținerea puterii de stat?
Concluzii
Independența și suveranitatea Republicii Moldova este realizarea supremă a poporului nostru. Afirmația respectivă a fost consacrată în manifestul elaborat și adoptat în calitate de program de guvernare, acum 12 ani, de către actualii liderii BECS. De aceea, simbolurile electorale utilizate de concurenții electorali, care luptă pentru obținerea puterii politice, nu ar trebuie să evoce perpetuarea ocupării teritoriului țării. Acest lucru se referă mai ales la concurenții electorali, care și-au ales în calitate de slogane: Nu dăm țara străinilor!
Potrivit cercetărilor în domeniul simbolurilor, acestea implică deopotrivă ideea de separare și de unire, exprimând în mod figurat dorința sau conflictele. De aceea, autoritățile și BECS trebuie să clarifice dacă chiar își doresc ca întreaga țară să ajungă sub simbolul consacrat al Armatei Roșii? Ne-am convins recent de acest adevăr, simbolul BECS a provocat un conflict real cu AUR.
Incidentul dintre BECS și AUR conține și o mare curiozitate. Ambele formațiuni sunt conservatoare, cu programe politice foarte asemănătoare în ceea ce privește lupta împotriva globalismului și liberalismului, protejarea valorilor tradiționale, a familiei, credinței ortodoxe, etc. Le deosebește un singur lucru esențial – BECS este promotor al moldovenismului, iar AUR e promotor al românismului.
Pentru a fi corecți în raport cu simbolul BECS trebuie să recunoaștem că există totuși un element care îl deosebește de cel al Armatei sovietice – secera și ciocanul de pe pentagrama roșie nu sunt aurite. Deocamdată!
