Chiar dacă înalți funcționari ai UE au dat asigurări că aderarea Moldovei la UE nu depinde de soluționarea conflictului transnistrean, „lucrurile arată rău pentru Moldova”, în cazul când conflictul teritorial rămâne nerezolvat, relatează IPN cu referință la Deutsche Welle, care preia considerentele cotidianului german TAZ.
Pentru că nu au de ales, autoritățile moldovenești au acceptat scenariul aderării țării la UE în două etape: mai întâi, malul drept, urmat într-o perspectivă nedeterminată de malul stâng. Dar „dacă regiunea transnistreană nu poate fi reintegrată în spațiul economic și juridic al Republicii Moldova până în 2030, ... comunitatea europeană cu greu își va deschide porțile pentru un stat care aduce cu sine atât probleme sociale și economice, cât și un cal troian” al Federației Ruse, care a declanșat un război pe continentul european”.
În esență, „Aderarea la UE reprezintă o oportunitate unică pentru Moldova, atât pentru dezvoltare și stabilitate, cât și pentru rezolvarea problemelor sale teritoriale”. Însă în această ecuație, „Transnistria” de-a lungul frontierei de est a Moldovei cu Ucraina reprezintă o mare încercare, din cauza că Rusia a provocat acest război pentru a-și menține influența în Moldova, remarcă publicația germană.
Raționând despre viitoarea frontieră a UE în contextul în care 15 posturi ale forțelor de menținere a păcii sunt amplasate atât pe partea controlată de Chișinău, cât și pe partea pe care Moldova nu o controlează, iar linia administrativă care separă părțile nu trece exact de-a lungul Nistrului, publicația scoate în evidență că „nu-ți poți imagina o ipotetică frontieră a UE care să excludă Transnistria”. Situația ar afecta Ucraina, în procesul ei de aderare la UE.
„Aș vrea să cred că mințile strategice ale Uniunii lucrează la rezolvarea acestei ecuații, una cu multe necunoscute, inclusiv în ceea ce privește comportamentul Rusiei în viitor”, conchide pentru TAZ Irina Tabaranu, autoarea articolului.