Conflictul transnistrean este departe de a fi soluționat. Este nevoie ca cetățenii Republicii Moldova să aibă o atitudine mai critică faţă de acțiunile guvernanților şi față de scenariile lor privind soluțiile posibile. Declarația a fost făcut de către Oazu Nantoi, unul dintre autorii cărții „România și Republica Moldova la confluența dosarului transnistrean. Cooperarea societății civile: Coaliția „Liniile Roșii””, prezentată miercuri, 29 noiembrie, la o conferință de presă al IPN.
Oazu Nantoi a remarcat că, la 29 noiembrie 1993, a fost pus în circulație leul moldovenesc, iar timp de 24 de ani puterea de cumpărare a leului a scăzut mult mai puțin comparativ cu interesul faţă de conflictul transnistrean. Autorul spune că publicația are drept scop resuscitarea interesului în societate faţă de diferendul transnistrean. Or, dacă acesta nu va fi soluționat, proiectul statalității Republicii Moldova nu are viitor. „Această publicație este o încercare de a contribui la stabilirea unei diagnoze corecte la boala statalității Republicii Moldova, pe care o numim conflictul transnistrean”, a spus Oazu Nantoi.
Potrivit autorului, redeschiderea podului Gura Bâcului-Bâcioc, dar și semnarea celor patru protocoale (în data de 24 noiembrie, la Bender, n.r.) nu înseamnă un pas înainte în soluționarea problemei transnistrene. „Soluția viabilă poate fi atinsă atunci când beneficiarii acestui conflict vor fi cetățenii Republicii Moldova, stabilitatea și securitatea regională. Deocamdată, beneficiarii sunt alții. E nevoie de implicarea activă a cetățenilor. Noi dorim ca societatea să aibă o atitudine critică faţă de activitățile politicienilor şi de scenariile puse la cale”, a declarat Oazu Nantoi.
Iulian Chifu, și el autor al cărții, a spus că sunt mai multe elemente care pun piedici în soluționarea conflictului. Vorbim în special despre prezența, fără acordul autorităților constituționale de la Chișinău, a armamentului și a trupelor străine, elemente care amenință securitatea regiunii transnistrene. Potrivit lui Iulian Chifu, Republica Moldova, pentru a se integra în Uniunea Europeană, trebuie să preia controlul asupra regiunii, ceea ce nu se poate încă întâmpla.
Nicolae Chirtoacă, analist politic, a spus că în Republica Moldova clasa politică nu a avut și nici nu are o viziune de rezolvare a conflictului transnistrean. Redeschiderea podului și semnarea protocoalelor nu vizează elemente de strategie. „Separatismul transnistrean ne creează mari probleme, este cel mai mare pericol militar pentru Moldova. Această carte ne învață să gândim strategic. O altă cale pentru soluționarea problemei nu este decât reintegrarea teritorială”, a remarcat analistul.
Anatol Țăranu, analist politic, a opinat că premise pentru a soluționa conflictul transnistrean nu există. Acțiunile din ultima perioadă nu vor deschide calea spre aprofundarea discuțiilor, rezolvarea problemelor existente între cele două maluri ale Nistrului și, eventual, rezolvarea conflictului.
Careta „România și Republica Moldova la confluența dosarului transnistrean. Cooperarea societății civile: Coaliția „Liniile Roșii”” a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni din România.
