Conflictul transnistrean, care din punct de vedere economic este o gaură neagră în centrul Europei, a fost foarte abil utilizat de forţe externe, în primul rând de Federaţia Rusă, pentru a corupe elitele de la Chişinău. Într-un articol publicat pe IPN, fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov a declarat că acest lucru s-a făcut pentru ca prin tot felul de scheme, contracte, legături economice, elitele de la Chişinău să aibă beneficii financiare de pe urma situaţiei incerte şi statutului nerezolvat al regiunii transnistrene. Astfel, s-a creat o dependenţă a elitelor de la Chişinău de perpetuarea acestui conflict.
Victor Parlicov susţine că elitele de la începutul anilor 1990 nu erau suficient de coapte pentru a înţelege că trăim într-o nouă lume, în care Republica Moldova este un alt stat, în care trebuie să avem înşine grijă de propria noastră securitate, economie, de propriile probleme. „Există multiple probe, referinţe la faptul că deciziile luate la Chişinău la începutul anilor 90 şi după erau coordonate la Moscova. Şi noi foarte repede am ajuns în capcana că agenda noastră, posibilităţile noastre să ne fie limitate de factorul extern”, susţine fostul director al ANRE.
Republica Moldova nu a avut niciodată, din punct de vedere istoric, o experienţă de autoguvernare, de autoadministrare. A fost întotdeauna administrată de cineva din exterior. „Şi dacă vă uitaţi pe discursurile noastre geopolitice, esenţa lor nu este cum să ne rezolvăm problemele noastre, esenţa lor este pe cine să aducem din exterior ca să ne rezolve problemele. Unii spun că trebuie să aducem pe cineva de la Moscova, alţii – pe cineva de la Bruxelles, alţii spun că Bucureştiul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru acest teritoriu. Puţini sunt care discută despre faptul cum să învăţăm să ne autoguvernăm şi să devenim atractivi nu doar ca teritoriu şi plasare geografică pe hartă, dar ca investiţii, ca parteneri, să devenim activi pe agenda internaţională”, spune expertul.
La 25 de ani de Independenţă, marcată pe 27 august, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”, iar materialele sunt publicate din 18 iulie.
