Adoptarea legislaţiei privind transparenţa finanţării partidelor politice este un pas important în îmbunătăţirea procesului electoral din Moldova. Mai este însă de lucrat la capitolul aplicării tehnologiilor informaţionale, în special a Registrului electronic al alegătorilor, dar şi la îmbunătăţirea accesului la vot pentru cetăţenii din raioanele de est, pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru cetăţenii de peste hotare.
Paşii pentru îmbunătăţirea procesului electoral din Moldova sunt analizaţi la Conferinţa internaţională „Alegeri parlamentare 2014: lecţii învăţate şi paşi de urmat”, organizată în perioada 23-24 martie de către Consiliul Europei, în colaborare cu Comisia Electorală Centrală, transmite IPN.
Alfonso Zardi, şeful Departamentului Instituţii Democratice şi Guvernare, Direcţia Generală pentru Democraţie din cadrul Consiliului Europei, a spus că trebuie să ne asigurăm că următoarele alegeri vor fi desfăşurate în mod corect şi democratic. „Standardele democratice nu trebuie doar scrie, ci trebuie aplicate în practică. Cel mai complicat este de schimbat conduita politicienilor şi cea a alegătorilor. Noi, în Consiliul Europei, considerăm că democraţia este un proces pe care îl face statul şi cetăţenii, nu e un dar de la Dumnezeu. Acest proces trebuie să fie deschis, oamenii trebuie convinşi în continuu de ce este important să voteze”, a spus oficialul.
Liliana Palihovici, vicepreşedintele Parlamentului, a remarcat că pentru alegerile din noiembrie 2014 s-a lucrat la mai multe restanţe. „Ni s-a recomandat să aplicăm cât mai curând Registrul electronic al alegătorilor, chiar dacă prima încercare a fost nereuşită, acum avem de lucru doar la implementarea tehnologiilor informaţionale. Rezultatele alegerilor demonstrează că acestea au fost libere, iar statul a asigurat toate cele necesare pentru a permite oamenilor să-şi exprime liber votul. Mai avem restanţe la asigurarea dreptului la vot al cetăţenilor din stânga Nistrului şi aici mai avem de muncit. Din punctul meu de vedere, ar trebui să lucrăm în continuare la consolidarea Registrului electronic al alegătorilor şi să vedem cum putem maximal implica tehnologiile informaţionale în acest proces pentru a omite bănuieli că ar putea fi influenţată numărătoarea sau înregistrarea alegătorilor”, a declarat Liliana Palihovici.
Vladimir Grosu, ministru al justiţiei, a menţionat că de fiecare dată când au loc alegeri în Moldova standardele cresc. „S-a constat că la alegerile din 2014 voinţa poporului nu a fost alterată, chiar dacă au existat şi anumite încălcări. Trebuie îmbunătăţită comunicarea cu cetăţenii de peste hotare ,ca Registrul electronic să fie implementat în raport cu toţi cetăţenii”, a propus ministrul.
Dafina Gercheva, coordonator Rezident al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi reprezentant permanent al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Republica Moldova, a subliniat că PNUD este gata să conlucreze cu CEC şi cu societatea civilă în aspecte legate de respectarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilităţi. Dafina Gercheva, de asemenea, a apreciat adoptarea legislaţiei privind finanţarea partidelor politice ca fiind un pas important.
Iurie Ciocan, preşedintele CEC, a spus că alegerile din 30 noiembrie au fost desfăşurate în proporţie de 50% cu aplicarea unor practici noi. Pentru prima dată funcţionarii au fost instruiţi, a fost uniformizată logistica, pentru prima dată a fost implementată o nouă paradigmă de administrare a listelor alegătorilor, fiind gestionate de către CEC. Iurie Ciocan a adăugat că autorităţile nu au fost suficient de bune în ceea ce priveşte comunicarea cu populaţia, dar speră că inclusiv la această conferinţă se vor propune soluţii care vor îmbunătăţi procesul.
Experţii locali şi internaţionali vor discuta la atelierele de lucru din cadrul conferinţei despre rolul mass-media în procesul electoral, despre tehnologiile informaţionale, despre respectarea drepturilor şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi etc.
