Confederaţia Patronatelor din R. Moldova va cere Guvernului să revină la masa de tratative. Analiză economică IPN

Confederaţia Naţională a Patronatelor din R. Moldova (CNPRM) va solicita Guvernului, în funcţie de evoluţia situaţiei economico-financiară a întreprinderilor care consumă gaz în procesul de producţie, să revină la masa de tratative, pentru ca „împreună să găsească soluţii nu doar pentru mediul de afaceri, ci pentru întreaga societate”, a declarat pentru Info-Prim Neo directorul executiv al CGPRM, Adrian Axente. Potrivit lui, imediat după semnarea acordului privind livrarea gazelor la preţul de 160 USD/1 mie m. c., Guvernul trebuia să-şi determine priorităţile asupra dezvoltării economiei naţionale şi să stabilească domeniile care urmează să fie acoperite cu facilităţi serioase şi simţitoare. În special, susţin patronatele, Executivul ar trebui să examineze şi să propună alte surse de import a gazelor naturale, decât cele ruseşti, pentru a reduce la minimum dependenţa de Rusia. Creşterea în continuare a preţului gazelor fiind o certitudine, Guvernul trebuie să caute surse de alternativă acestui combustibil, orientându-se spre energia solară, eoliană, bioenergia, „domenii neexplorate în Moldova din lipsă de bani”, susţine Axente. În context, sursa citată contestă afirmaţiile unor analişti economici care susţin că păcura şi cărbunele ar fi surse alternative pentru gaze, din considerentul că „resursele ce se importă niciodată nu vor oferi preţuri de alternativă”. Reprezentantul patronatelor e de părere că, în mare, majorarea preţului la gaze va afecta economia naţională, dar într-o măsură şi mai mare consumatorii finali, precum şi cei care consumă gaze în procesul de preparare a bucatelor şi de încălzire. Şi unele întreprinderi se vor pomeni „pe muchie de cuţit”, în special cele care deţin o pondere înaltă a consumului energetic în preţul de cost al producţiei. Pentru moment, întreprinderile urmează să calculeze această pondere în preţul de cost al producţiei finite, impactul scumpirilor urmând a fi precizat ulterior, a mai spus sursa citată. „În cazul unor întreprinderi, gazul constituie 5 % din preţul de cost, la Centralele Termoelectrice, ponderea este de 30-40 %, de aceea este necesară o evaluare concretă pe domenii, nu una generală”, a mai spus Axenti. Întrebat despre efectele scumpirii gazelor asupra rentabilităţii întreprinderilor, Axente a spus că totul depinde de cerere şi ofertă. „Majorările nu vor fi suportate de patroni, în mod direct, ci vor fi incluse în preţul de cost, adică producţia finită va fi cumpărată de consumatori la un preţ mai ridicat”. Astfel, orice majorare afectează doar consumatorul final şi eficienţa întreprinderilor, deoarece, în cazul în care marfa autohtonă nu este competitivă faţă de cea de import, ea va deveni şi mai puţin competitivă odată cu majorarea preţului la gaze. De asemenea, în cazul în care preţurile la produsele industriale vor creşte, apare riscul ca ele să nu fie cumpărate, astfel crescând stocurile şi, în definitiv, pierderile suportate de întreprinderi, a menţionat Axenti. Potrivit lui Axenti, situaţia producătorilor este agravată şi de politica fiscală aplicată de stat, care contribuie de asemenea la majorarea preţului de cost al producţiei finite. În opinia lui Axenti, singura sursă de finanţare care ar putea susţine activitatea întreprinderilor consumatoare de gaze ar fi bugetul de stat şi doar în condiţiile reducerii cheltuielilor administrative şi a activizării activităţii Inspectoratelor fiscale în vederea colectării mai eficiente a impozitelor de la contribuabili.