Conducerea Mişcării „Acţiunea Europeană” afirmă că R. Moldova se transformă într-un stat poliţienesc

Conducerea Mişcării „Acţiunea Europeană” (MAE) consideră inadmisibil comportamentul arogant şi ilicit de care au dat dovadă reprezentanţii poliţiei la 13 februarie în timpul pichetării de către MAE a sediului Preşedinţiei. O declaraţie în acest sens a fost făcută publică joi, 14 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă, transmite Info-Prim Neo. În Declaraţie se spune că membrii şi simpatizanţii MAE au protestat împotriva politicii antieuropene şi românofobe, promovată de preşedintele Vladimir Voronin şi au pledat pentru aderarea R. Moldova la NATO. Pichetarea s-a desfăşurat în strictă conformitate cu Dispoziţia primarului general al capitalei, care stipulează nu numai permisiunea petrecerii acestei acţiuni la o distanţă de 50 de metri de sediul Preşedinţiei, dar şi acordarea de către Comisariatul general de poliţie a ajutorului necesar protestatarilor. Dat fiind faptul că 50 de metri de la sediu este mijlocul bulevardului, protestatarii s-au postat pe partea opusă a străzii, distanţa de la Preşedinţie fiind mult mai mare. În acelaşi timp, ignorând prevederile legale şi Dispoziţia primarului, vicecomisarul, şeful Poliţiei municipale, Iacob Gumeniţa „a intervenit în mijlocul protestatarilor, cerând schimbarea locaţiei şi bruscând organizatorii acţiunii”. În Declaraţie se spune că Gumeniţa „a violat dreptul la libera exprimare a participanţilor la pichetare, ceea ce se încadrează în prevederile art.184 al Codului Penal al R.Moldova” şi că MAE va face tot posibilul „să nu admită lunecarea totală a R.Moldova spre un regim poliţienesc retrograd şi depăşit de timp”. Membrul MAE, deputatul Zoia Jalbă, a declarat că în timpul acestei acţiuni nu numai poliţia s-a remarcat, dar şi securitatea, care a încercat să organizeze o provocare printr-un grup cu o lozincă anti-NATO, ce a apărut între protestatari. Membrii MAE au apelat la poliţie pentru a fi alungaţi. După pichetare, doi dintre aceşti inşi au fost văzuţi de Zoia Jalbă pe treptele Parlamentului, dând darea de seamă la o staţie radio despre „activitatea” lor în timpul pichetării MAE. Sursa citată spune că ceea ce s-a întâmplat, putea fi executat doar la indicaţia lui Voronin, care supraveghează „tot ce mişcă în această ţară” şi că „şubreda democraţie a R. Moldova merge tot mai mult spre anarhie şi chiar monarhie”. Deputatul mai spune că atât Voronin, cât şi executorii docili trebuie să-şi dea seama că tinerii ştiu unde merg şi nu vor mai accepta modelarea impusă. Membrul MAE, veteranul Războiului pentru Independenţă, Andrei Covrig, a declarat că a venit timpul unui control riguros din partea societăţii a activităţii Ministerului de Interne şi a poliţiştilor, care prin comportamentul lor arogant şi prin ignorarea prevederilor legislaţiei în vigoare demonstrează că R. Moldova a devenit un stat poliţienesc. Totodată, Covrig s-a arătat indignat de felul cum a tratat subiectul pichetării televiziunea publică condusă de Valentin Todercan şi a declarat că aceasta este o secţie a comitetului central al Partidului comuniştilor, ca, de altfel, şi poliţia. Un alt membru al MAE, Mariana Ţăranu, a declarat că este revoltată de prestaţia reprezentanţilor unor reprezentanţi ai mass-media, care au tratat evenimentul foarte subiectiv şi încercau să afle de la tinerii protestatari informaţii care ar compromite conducerea MAE. Preşedintele MAE, Anatol Petrencu, spune că juristul formaţiunii studiază materialele în eventualitatea tragerii la răspundere penală a lui Iacob Gumeniţa în conformitate cu art.184 al Codului Penal al R. Moldova. deocamdată, însă, Poliţia a intentat dosar penal la câţiva organizatori ai pichetării. Conform art.184, o persoană sau mai multe persoane cu funcţii de răspundere, care au violat dreptul la libera întrunire prin împiedicarea ilegală a desfăşurării mitingului, întrunirii, manifestaţiei sau a oricărei alte întruniri ori a participării cetăţenilor la acestea se pedepseşte cu o amendă de la 200 la 400 de unităţi convenţionale (4000-8000 mii lei) sau cu muncă neremunerată în folosul societăţii de la 180 la 240 ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.