În noiembrie 2016 Fondul Monetar Internaţional a aprobat un nou program cu Republica Moldova în valoarea de 175,7 milioane de dolari pentru o perioadă de trei ani. Pentru a obţine împrumutul, Guvernul a fost nevoit să îndeplinească un număr neobişnuit de precondiţii, se spune în ultimul buletin al Echipei Economice Germane în Moldova.
Nu este o surpriză faptul că majoritatea precondițiilor erau legate de sectorul bancar, se menționează în buletin, odată ce creditarea frauduloasă a fost principalul motiv al crizei financiare şi fiscale din Republica Moldova. Una din cerințele principale ale FMI a vizat creșterea transparenței acționarilor din sectorul bancar şi îmbunătățirea capacităților de supraveghere ale Băncii Naţionale. De asemenea, FMI a solicitat ca tarifele pentru energie pentru consumatorii individuali să crească, astfel încât să ajungă la nivelul la care să acopere costurile, iar creditarea către companiile de stat să fie transparentă.
Suplimentar asistenței financiare, programul cu FMI oferă o şansă foarte bună pentru reformarea sistemului bancar nefuncţional, sistem care a fost sursa câtorva scandaluri de la independenţă încoace. Dacă reforma se va face cu succes, asanarea sistemul bancar va asigura creşterea economică a țării pe termen mediu, notează experții germani. Semnarea programului cu FMI scoate în evidenţă faptul că practica unor precondiţii ferme este un mod efectiv pentru a promova reformele în domeniile de interes.
Valoarea şi condiţiile împrumutului
Valoarea totală a programului cu FMI este de 175,7 milioane dolari SUA, bani care vor fi alocați într-o perioadă de trei ani. Această sumă reprezintă 75% din potenţialul de creditare pe care-l poate solicita Moldova de la FMI. Suma este oferită prin intermediul a două mecanisme de creditare: Mecanismul de finanaţare extinsă (Extended Fund Facility) şi Mecanismul extins de creditare (Extended Credit Facility). Mecanismul de finanaţare extinsă (EFF) are o rată a dobânzii de 1,3%. Mecanismul extins de creditare (ECF) are condiţii mai favorabile, fiind fără dobândă şi cu o perioadă de graţie de cinci ani jumătate.
Moldova a primit din partea FMI 35,2 milioane de dolari în decembrie 2016, imediat după acceptul dat de către Consiliul Director al Fondului. Debursarea următoarelor tranşe se va face după evaluările ce vor avea loc semestrial, în iulie şi decembrie, timp în care autoritățile trebuie să demonstreze că îndeplinesc condiţiile din program.
Finanțarea oferită de FMI este substanțială, apreciază experții germani, dar spun că și mai important este faptul că acordul cu FMI deblochează 390 de milioane de dolari din partea altor donatori internaționali, care își înghețaseră finanțările după frauda bancară, condiționând reluarea acestora de aprobarea acordului cu FMI.
Număr mare de acțiuni prealabile
Echipa Economică Germană în Moldova menționează că, pentru a primi finanţarea din partea FMI, autorităţile moldoveneşti trebuie să îndeplinească un set de 16 acțiuni prealabile. Majoritatea precondiţiilor impuse de Fond au vizat disfuncţionalităţile din sectorul bancare care au dus la o fraudă bancară masivă în anul 2014. Fondul a acordat o atenţie deosibită transparenţei acţionarilor din sectorul bancare, pentru a reduce cazurile în care proprietarii băncilor iau împrumuturi sau oferă credite persoanelor afiliate despre care se ştie că nu vor întoarce banii.
Printre principiile noi introduse de Banca Naţională a Moldovei este principiul prin care proprietarii băncilor trebuie să demonstreze că nu acţionează concertat. Fondul Monetar Internaţional a solicitat Băncii Naţionale să pună sub supraveghere specială două din cele mai mari bănci din Moldova (Moldova-Agroindbank şi Moldindconbank) pentru a identifica structuri frauduloase în rândul acționarilor, pentru a audita portofoliul de credite şi pentru a scoate la iveală creditele acordate părţilor afiliate. Mai mult, BNM a impus o a treia bancă, VictoriaBank, să-și convoace consiliul de administraţie pentru a numi directori executivi noi şi pentru a demara un audit care tot fusese amânat.
În paralel, au fost consolidate capacitățile de supraveghere ale Băncii Naţionale, de exemplu, prin protejarea angajaţilor băncii de chemări în judecată dubioase şi prin sporirea statutului juridic al regulamentelor BNM. În trecut angajați ai Băncii au fost deseori ameninţaţi cu procese de judecată, iar deciziile băncii au fost anulate de judecători corupţi din instanţe judecătoreşti inferioare.
O altă acţiune prealabilă solicită guvernului să ajusteze tarifelor la energie pentru gospodăriile casnice, care sunt mai mici decât costurile de producţie şi cauzează pierderi furnizorilor.
Sectorul financiar și politicile din domeniul fiscal
Pentru a primi următoarele tranşe din împrumutul FMI, Guvernul trebuie să continue reformarea supravegherii sectorului bancar pe toată durata programului. Guvernul a acceptat ca toate băncile, nu doar trei cele mai mari, să treacă prin acelaşi proces de identificare a proprietarilor reali, să auditeze portofoliul de credite şi să scoată la iveală practicile de creditare incorecte. Mai mult, Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar trebuie majorat astfel încât Guvernul să nu mai fie nevoit să garanteze sau să recapitalizeze băncile folosind bani publici, aşa cum s-a întâmplat în cazul recentei fraude bancare.
Comparativ cu cerinţele impuse sectorului bancar, condiţiile FMI legate de veniturile şi cheltuielile publice sunt mai relaxate, remarcă experții germani. De fapt, finanţarea oferită de FMI şi de către alţi donatori internaţionali va permite Guvernului să crească cheltuielile publice, care au fost tăiate la minimum în perioada 2015-2016. FMI solicită Guvernului să se încadreze într-un deficit bugetar de 2,9% până în 2019. Veniturile suplimentare pot fi cheltuite în domenii precum politicile sociale sau investiţii de capital.
Programul FMI se axează pe riscurile fiscale viitoare. FMI cere ca împrumuturile oferite companiilor de stat şi garanţiile oferite de Guvern să fie raportate şi monitorizate mult mai strict. În același timp, FMI solicită Guvernului să se abţină de la plasarea arbitrară a conturilor publice în anumite bănci, în lumina faptului că această practică a fost una din cauzele care au dus la scandalul bancar.
Pentru a evita situaţia în care statul trebuie să acopere deficitele furnizorilor de servicii comunale, FMI cere creşterea tarifelor la energie pentru gospodării până la un nivel care să acopere costurile. FMI a solicitat creşterea vârstei de pensionare, dar şi creşterea pensiilor în funcție de inflație, ceea ce va duce la creşterea pensiei medii.
Impactul programului
Potrivit Echipei Economice Germane în Moldova, dacă reformele vor fi continuate, se va pune punct, odată și odată, la seria de fraude pentru devalizarea sectorului bancar, care își are începutul încă în anii 1990. Chiar dacă creditarea bancară va fi constrânsă pe termen scurt şi mediu, până când băncile îşi vor curăţa bilanţurile contabile, evoluţia sectorului bancar va fi mult mai puternică, va atrage investitori străini atât de necesari, ceea ce va duce la practici de creditare mult mai sănătoase, capitaluri şi produse bancare noi în Moldova.
Acordul cu FMI mai arată că principiul impunerii unor precondiții ferme până la semnarea efectivă este o măsură bună pentru promovarea reformelor în sectorul bancar moldovenesc, în detrimentul unor interese personale. Situaţia fiscală precară şi solidaritatea donatorilor internaţionali au fost principalele motive pentru care Guvernul a fost de acord să accepte precondițiile ferme formulate de FMI. Partenerii internaţionali ai Moldovei ar trebui să urmărească cu atenţie progresele şi să debursele fonduri noi doar după efectuarea reformelor.
Echipa Economică Germană în Moldova (GET Moldova) este finanţată de către Ministerul pentru Afaceri Economice şi Energetice din Germania. Echipa menţine un dialog cu decidenţii Guvernului moldovean începând cu anul 2010. Buletinul a fost semnat de către experții Jörg Radeke şi A. Mdinaradze.
Conform unui comunicat al reprezentanţei permanente a FMI în Moldova, următoarea misiune de evaluare a programului autorităţilor va fi efectuată în perioada 14-28 februarie 2017.
Dan Caranfil, IPN
