Culturile de toamnă, în funcție regiune și condițiile meteo, sunt semănate în mare parte în luna octombrie. Anual acesta, unii producători au riscat și au semănat în strat de sol uscat, contând pe prognozele meteo. Alții au amânat semănatul, chiar și pentru a doua parte a lunii noiembrie. Potrivit specialiștilor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, condițiile meteorologice din octombrie și noiembrie au favorizat atât însămânțarea, cât și germinarea uniformă a culturilor, creșterea și dezvoltarea acestora.
Contactat de IPN, Ghenadie Rusu, consultant superior în Direcția politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală, a spus că seceta excesivă din toamna anului 2019, dar și din primăvara și vara anului curent, au provocat daune considerabile producătorilor agricoli. Acest fapt a dus la perturbări în continuitatea proceselor agrotehnice. O bună parte a producătorilor de cereale de toamnă au putut să înceapă semănatul doar după ce au căzut precipitații, când stratul de sol umectat a făcut posibilă prelucrarea a acestuia.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în primele decade ale lunii octombrie s-au înregistrat precipitații de câteva ori peste normă, cu excepția stațiilor meteo de la Căușeni, Vulcănești și Ștefan Vodă. Precipitații în extrema de sud-est a țării nu au avut loc, îngreunând și mai mult situația producătorilor agricoli din regiune.
Ghenadie Rusu a menționat că în Republica Moldova anual ajung să fie recoltate în jur de 421,3 mii de hectare culturi de toamnă (conform mediei anilor 2015-2019). Prognoza pentru 2021 este aceeași. În anul 2019, au fost semănate 429 de mii de hectare cu principalele culturi de toamnă: grâu, orz și rapiță.
Anul curent, suprafețe însămânțate cu rapiță sunt puțin peste 30 de mii de hectare, pe când media anilor 2015-2019, conform Biroului Național de Statistică, este de 26,76 mii de hectare. De notat este că, începând cu 2015, cu excepția anului 2020, suprafețele de rapiță de toamnă au cunoscut o dinamică continuă.
Orzul de toamnă, dimpotrivă, manifestă trend negativ al suprafețelor recoltate. Până acum, cu orz au fost însămânțate 41 de mii de hectare, comparativ cu 50,24 mii de hectare media anilor 2015-2019. Ghenadie Rusu a menționat că este însă în creștere constată media recoltată la hectare. Astfel că volumele globale rămân cam la același nivel de 149 de mii de tone.
Grâului îi revin în continuare cele mai mari suprafețe. Media anilor 2015-2019 este de 351,3 mii de hectare. Conform informațiilor operative oferite de direcțiile raionale, până acum au fost însămânțate 266,2 mii de hectare. Prognoza MADRM, pentru această cultură este în jur de 300 de mii de hectare. Condițiile meteo sunt favorabile pentru însămânțare, iar experiența anilor precedenți a demonstrat reușită și în cazul însămânțatului tardiv.
Pentru a confirma prognozele, mai trebuie să fie însămânțate 43 de mii de hectare de orz și grâu.
După o secetă pedologică severă în perioada vegetației și apoi precipitațiile din octombrie, în mare parte pe teritoriul țării rezervele de umiditate în orizontul de sol 0-20 cm satisface necesitățile culturilor și sunt aproape sau chiar peste media multianuală, cu excepția raioanelor din extrema sudică. Situația este nefastă însă la analiza rezervelor de umiditate în straturile mai adânci de sol, până la 100 cm. Sunt peste norma multianuală doar rezervele pentru stațiile de monitorizare regională de la Ocnița, Briceni, Edineț, Bălți și Chișinău. Aceste cifre arată seceta pedologică, instaurată la finele anului 2019, continuă în unele regiuni. Și în cazul în care rezervele de umiditate nu vor fi suplinite, există riscul unor recolte joase ale culturilor de toamnă.
