La elaborarea conceptului de reformare a Procuraturii s-a ţinut cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale Consiliului Europei în acest domeniu. Conceptul a fost elaborat de un grup special de lucru, din care au făcut parte reprezentanţi ai ministerului justiţiei, ai Procuraturii Generale, dar şi membri ai societăţii civile şi experţi internaţionali. Despre aceasta comunicat ministrul justiţiei, Oleg Efrim, la prezentarea publică a proiectului, transmite IPN.
Procurorul general, Corneliu Gurin, a remarcat că reformarea Procuraturii este necesară şi este susţinută de către procurori, iar la implementarea conceptului se va pune accentul pe sporirea independenţei procurorilor, asigurarea calităţii, alinierea la standardele internaţionale şi aplicarea celor mai bune practici.
Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a specificat că elaborarea acestui concept este o premieră pentru Republica Moldova şi un exemplu de cooperare interinstituţională.
Conceptul prevede că procurorul general va fi numit în funcţie pe un termen de 7 ani, de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Autorii conceptului au stabilit că numirea procurorului general de către preşedinte este necesară pentru a exclude influenţa politică. Adjuncţii procurorului vor fi numiţi de către procuror, cu acordul Consiliului Superior al Procurorilor.
Competenţele Procuraturii, stipulate în document, prevăd că efectuarea controalelor, în interesul statului, a persoanei fizice sau juridice va fi exercitată doar la sesizare şi când există o bănuială rezonabilă.
Preşedintele grupului special care a elaborat concepţia, juristul Vlad Gribincea, a comunicat că se recomandă ca sistemul să fie format din Procuratura Generală, procuraturi specializate şi procuraturi teritoriale. De asemenea, urmează să se excludă din structură direcţiile care exercită urmărirea penală, Procuratura Militară şi Procuratura de Transport. Vlad Gribincea spune că în nicio ţară europeană nu există procuraturi de transport, aceasta fiind o rămăşiţă din trecut.
Concepţia de reformare prevede şi majorarea salariilor procurorilor. După majorare, urmează să fie exclusă posibilitatea de a primi concomitent salariu şi pensie. Dacă după atingerea vârstei pensionării va rămâne în serviciu, procurorul va primi doar salariu. Totodată, se propune ca din legislaţie să fie excluse garanţiile privind dreptul din oficiu al procurorilor la port-armă şi alte mijloace de protecţie. Un procuror care va fi eliberat din funcţie pe motive compromiţătoare nu va mai avea dreptul la nicio garanţie socială.
Conceptul de reformare a procuraturii urmează să fie implementat în următorii 4 ani. Pentru anul 2014 a fost prevăzută suma de 16 milioane de lei.
