Comunităţile rurale duc lipsă de industrii culturale

Experţii din cultură susţin că acest domeniu, mult prea important pentru educarea tinerei generaţii, necesită revigorarea şi susţinerea din partea administraţiei publice locale, în special în localităţile rurale. Participanţii la mesele rotunde, desfăşurate în cadrul proiectului pilot “Viziuni de viitor: politica culturală a Moldovei de la schimbări la viabilitate”, lansat de Fundaţia Soros-Moldova în colaborare cu Fundaţia Culturala Europeana (ECF) cu sediul la Amsterdam, au încercat să identifice căile de revigorare ale domeniului culturii în satele din R. Moldova. În cadru discuţiei, s-a propus crearea sau relansarea unor spaţii pentru expoziţii, prezentări şi evenimente culturale în zonele rurale, multe dintre care sunt private la moment nu numai de locaşuri pentru activităţi culturale, dar şi de aceste activităţi. Vorbitorii, în parte şefi ai direcţiilor cultură din raioane, au menţionat importanţa Caselor de cultură pentru o comunitate. Acestea, potrivit participanţilor, asigură protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil şi imobil, asigură păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare, a identităţii culturale zonale, asigură satisfacerea doleanţelor şi aspiraţiilor culturale şi educarea culturală a membrilor comunităţii. De asemenea, casele de cultură, asigură accesul liber la informaţie, la atragerea şi interesarea populaţiei în activitatea culturală, valorifică creaţiile culturale. În lipsa lor, este greu de imaginat că populaţia ar putea beneficia de produsele culturale, inclusiv create de membrii comunităţii. În acelaşi timp, casele de cultură sunt locul de informare, sw desfăşurare a discuţiilor şi locul de odihnă a comunităţii, susţin vorbitorii. Totodată, participanţii au menţionat necesitatea creării în localităţile rurale a unor galerii sau spaţii destinate prezentării creaţiilor de artă, inclusiv a meşteşugurilor populare, a proiectelor culturale, cât şi pentru realizarea altor evenimente culturale adresate comunităţii. Şeful direcţiei cultură Cahul, Oleg Danilciac, a menţionat că talentele trebuie selectate din mediul comunităţii şi oferite condiţii pentru ca acestea să se dezvolte. În cazul în care un băiat nu a fost atras până la 15 ani în activităţi culturale, după această vârstă el nu va mai dori să iasă în scenă din motive de jenă, sau fiind atras de alte activităţi şi interese, etc. Cu părere de rău, afirmă sursa citată, mai multe talente au fost ratate din motivul că nu au fost marcate în cadrul comunităţii, iar Consiliile locale, formate din membrii comunităţii, adesea nu sunt receptive la solicitările de sprijin venite de la direcţiile de cultură sau casele de cultură. Participanţii au declarat că deşi Ministerul Culturii a lansat un amplu program de renovare a caselor de cultură, el n-a făcut transparenţă în accesarea fondurilor publice. Potrivit altor opinii, în condiţiile existente se impune crearea unor resurse pentru informarea comunităţilor din teritoriu, care ar presupune crearea unei baze de date cu instituţiile culturale. Este necesară implicarea comunităţii artistice din zonele rurale în intensificarea relaţiilor de colaborare dintre instituţiile de la centru şi cele din teritoriu. Totodată, vorbitorii au declarat că problema separatismului transnistrean ar putea fi soluţionată, inclusiv prin restabilirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Cea mai eficientă influenţă în acest sens o poate realiza cultura şi, în special industriile culturale. Presa, cărţile, filmele, concertele sunt cei mai buni mesageri ai Moldovei pentru populaţia din regiunea transnistreană, consideră participanţii la mesele rotunde.