Analiza IPN: Limba bulgară ar putea obţine statut oficial pe teritoriul Găgăuziei. Deşi au acceptat această iniţiativă, reprezentanţii comunităţii bulgare locale au suspectat totuşi în ea unele intenţii ascunse. Iar experţii de la Chişinău, în general, au considerat-o nejustificată. Totodată, adevăratele dedesubturi ale acestei iniţiative lingvistice pot să iasă la suprafaţă departe de hotarele Găgăuziei însăşi.
---
Exemplu pentru Moldova
Limba bulgară are şanse de a beneficia de statut oficial pe o parte din teritoriul Republicii Moldova. Este vorba de Autonomia găgăuză, autoritatea executivă a căreia a examinat această chestiune la una dintre ultimele sale şedinţe de lucru. Conform afirmaţiilor başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal, iniţiativa cu privire la „oficializarea” limbii bulgare aparţine locuitorilor înşişi din regiune, iar conducerea ţinutului este disponibilă s-o examineze sub toate aspectele.
Conducătorul regiunii a precizat într-un interviu acordat agenţiei IPN că este încă mult până la adoptarea vreunei decizii, dat fiind faptul că chestiunea respectivă urmează a fi dezbătută în mai multe instanţe şi la mai multe niveluri şi să obţină o evaluare din partea experţilor. „Eu personal nu mă voi pronunţa contra acordării limbii bulgare a unui statut oficial. Deşi trebuie să afirm că limba bulgară, şi fără statut oficial, se bucură de o bună protecţie în cadrul autonomiei. Dar dacă deputaţii Adunării Populare vor adopta o astfel de decizie, aceasta va constitui un bun exemplu de politică lingvistică corectă. Bulgarii constituie doar 5 la sută din populaţia Găgăuziei. Totuşi noi suntem disponibili să examinăm posibilitatea de a acorda limbii acestora statut de limbă oficială”, a menţionat Formuzal. Liderul găgăuz şi-a exprimat, totodată, speranţa că autorităţile moldoveneşti vor manifesta aceeaşi atitudine faţă de limbile minorităţilor naţionale, care constituie a treia parte din populaţia ţării.
„Interesant, a cui este totuşi această iniţiativă?”
Cu toate că populaţia bulgară susţine consolidarea statutului limbii materne, unii reprezentanţi ai comunităţii bulgare suspectează această iniţiativă de unele dedesubturi politice. Serghei Sapunji, primar al satului Chirsova, populat pe jumătate de bulgari, a afirmat că consătenii săi nu au lansat o astfel de propunere.
„Dacă limbii bulgare i s-ar acorda statut de limbă oficială, aceasta ar fi minunat. Eu sunt „pentru” aceasta cu ambele mâini. Dar este oare momentul să punem acum această problemă, când în satul nostru avem atâtea şi atâtea probleme stringente”, a menţionat Sapunji într-un interviu, acordat portalului de ştiri Gagauzinfo.MD.
El a menţionat că la ora actuală dreptul locuitorilor Găgăuziei de naţionalitate bulgară de a beneficia de studii în limba maternă nu este îngrădit în niciun fel. Actualmente, limba bulgară este predată gratuit la grădiniţele de copii, în şcoli şi la universitate, aşa că, în mare, limba bulgară nu este afectată deloc, a subliniat primarul de Chirsova. „Başcanul a afirmat, precum că au existat multe apeluri. Eu sunt foarte curios să aflu, a cui este iniţiativa aceasta, de unde porneşte ea şi dacă nu există oare aici nişte subtilităţi politice, pentru ca în felul acesta să ne abată de la problemele existente”, a menţionat în încheiere Serghei Sapunji.
Este o chestiune a bulgarilor, dar nu a găgăuzilor
O atitudine contradictorie faţă de această iniţiativă lingvistică au manifestat şi reprezentanţii comunităţii de experţi din Chişinău. În opinia expertului IDIS Viitorul, Cornel Ciurea, grija pentru promovarea limbii bulgare este, în primul rând, o chestiune a bulgarilor, şi nu a găgăuzilor.
„Dacă adoptarea unei astfel de decizii ţine de competenţa autorităţilor autonomiei, atunci ele urmează să-şi asume şi problema finanţării folosirii acestei limbi. Doar lucrul acesta necesită şi anumite cheltuieli legate de predarea în şcoli, traducerea actelor şi multe altele”, a comentat situaţia creată Cornel Ciurea într-un interviu acordat portalului NOI.md.
În opinia expertului, aceasta nu este o iniţiativă justificată, dat fiind faptul că „deşi pe teritoriul autonomiei limbii găgăuze i s-a acordat deja statut de limbă oficială, acolo, oricum, predomină utilizarea limbii ruse”.
Exemplul vecinilor
Nu putem să nu recunoaştem că dl Ciurea are dreptate atunci când afirmă că decizia cu privire la acordarea limbii bulgare a statutului oficial va necesita şi un şir de obligaţii financiare. Pe de altă parte, este evident şi faptul că în condiţiile caracterului multinaţional al sudului Moldovei o politică lingvistică flexibilă va constitui un instrument important de edificare a unor relaţii sociale stabile şi nonconflictuale. Autorităţile Găgăuziei dispun chiar în vecinătatea lor de un exemplu concludent de politică lingvistică de stat, care poate fi aplicată în ceea ce priveşte parametrii săi de bază şi în cadrul autonomiei.
Limbile bulgară şi găgăuză au obţinut vara curentă statut oficial pe teritoriul raionului Bolgrad, regiunea Odessa (Ucraina), care este situat în vecinătatea Găgăuziei. Deputaţii consiliului raional au ţinut cont de faptul că vorbitorii limbilor bulgară şi găgăuză sunt reprezentanţi ai grupurilor lingvistice regionale respective, fiecare dintre care constituie peste 10 la sută din numărul populaţiei raionului Bolgrad. Astfel, asupra limbilor menţionate se răspândesc acum toate privilegiile prevăzute de Legea Ucrainei „Cu privire la bazele politicii lingvistice de stat”. În special, ele urmează a fi folosite în activitatea lor de către organele puterii de stat, ale autoadministrării locale, precum şi de către judecătoria raională.
Apropo, dacă ar fi să se respecte buchea legii amintite, ar putea conta statut oficial al limbii lor şi moldovenii din raioanele Tarutino, Sărata, Reni, Krasnookneanski, Ananiev şi dintr-un şir de alte raioane ale regiunii, în care cota populaţiei moldoveneşti depăşeşte nivelul de 10 la sută.
Ţintind înspre Taraclia
Vorbind despre iniţiativa cu privire la limba bulgară, ar fi cazul să amintim că în vecinătatea Găgăuziei este situat raionul Taraclia, majoritatea populaţiei căruia o constituie bulgarii. De aceea nu este exclus ca Comratul, pe lângă consolidarea stabilităţii relaţiilor interetnice în autonomie, să conteze şi pe apropierea de centrul bulgarilor din Moldova. În cazul unor „furtuni politice”, în care poate fi antrenată Republica Moldova, găgăuzilor le va veni mai uşor să se ţină, asociindu-şi potenţialul cu cel al bulgarilor, cu care au debarcat pe aceste meleaguri cu mai bine de 200 de ani în urmă şi împreună cu care au traversat mai multe cataclisme social-politice.
De altfel, toate acestea vor avea vreo importanţă doar în cazul în care va fi adoptată o decizie oficială în acest sens. Deocamdată, însă ideea privind recunoaşterea oficială a limbii bulgare urmează a fi examinată în cadrul societăţii găgăuze. Ultimul cuvânt în această privinţă urmează să-l spună deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei, unanimitatea cărora în această chestiune trezeşte dubii destul de mari.
Veaceslav Craciun, IPN
