Compozitorul Eugen Doga va deveni cetăţean de onoare al oraşului Chişinău

Municipalitatea îi va conferi compozitorului Eugen Doga titlul onorific de cetăţean de onoare al oraşului Chişinău. O decizie în acest sens a fost luată marţi, 20 februarie, de Consiliul municipal Chişinău. În cadrul şedinţei, primarul interimar Veaceslav Iordan a declarat că acest titlu este conferit lui Eugen Doga, artist al poporului, laureat al Premiului de stat, cavaler al Ordinului republicii, academician, „pentru merite deosebite în dezvoltarea culturii naţionale şi artei muzicale”. Tot prin decizia CMC, numele lui Eugen Doga îl va purta şcoala muzicală pentru copii nr. 5 din strada Vasile Alecsandri. Anul 2007 a fost desemnat în R. Moldova drept “Anul Eugen Doga”. O astfel de propunere făcută de Parlament a fost susţinută de Cabinetul de Miniştri, drept recunoştinţă pentru contribuţia compozitorului la dezvoltarea culturii şi muzicii naţionale şi în legătură cu jubileul de 70 de ani, care va fi consemnat la 1 martie. Eugen Doga este cel mai cunoscut compozitor contemporan moldovean, ale cărui lucrări au intrat în circulaţia universală. S-a născut la 1 martie 1937 în satul Mocra, în Transnistria. După absolvirea Conservatorului din Chişinău, a fost violoncelist în Orchestra Comitetului de stat al RSSM pentru televiziune şi radiodifuziune (1957-1962), profesor la Şcoala medie de muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău (1962-1967), a activat, între 1967-1972, în Colegiul repertorial-redacţional al Ministerului Culturii. Este autor al unor valoroase lucrări în genul muzicii de estradă, film şi scenă. A compus o simfonie (1970), poemul simfonic „Mama” (după o gravură de A. David, 1965), cantatele „Primăvara omenirii” (1970) şi „Curcubeul alb” (1983), muzică la spectacole de teatru („Radu Ştefan, Întâiul şi Ultimul”, 1969), „Pe un picior de plai” (1969), „Păsările tinereţii noastre” (1972) , „Preşedintele” (1975). Cea mai mare popularitate i-a adus-o muzica la peste 100 de filme, turnate la diferite studiouri din Moldova şi de peste hotare („Se caută un paznic”, „Casă pentru Serafim”, „Singur în faţa dragostei”, „Lăutarii”, „O şatră urcă la cer”, „Gingaşa şi tandra mea fiară”, „Anna Pavlova”, „Patul lui Procust” ş.a.), baletul „Luceafărul”, piese instrumentale de cameră, romanţe, cântece pentru copii. În 1980, a fost distins cu Premiul de Stat al RSSM, iar în 1984 - cu Premiul de Stat al URSS.