logo

Comasarea universităților: argumente pro și contra. Dezbateri IPN


https://www.ipn.md/ro/comasarea-universitatilor-argumente-pro-si-contra-dezbateri-ipn-8004_1090844.html

Intenția anunțată a autorităților de a reorganiza sistemul universităților de stat a stârnit dispute aprinse în mediul educațional și de cercetare, în interiorul clasei politice și în societate, în ansamblu. În spațiul public au fost formulate o multitudine de aprecieri, atât pozitive, cât și negative. Despre necesitatea și obiectivele reformei, dar și despre așteptatele avantaje și eventualele riscuri ale acesteia au discutat participanții la dezbaterea publică „Comasarea universităților: argumente pro și contra”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a menționat că în Republica Moldova funcționarea sistemului de educație și de cercetare este reglementat de Cordul Educației, aprobat în 2014, precum și de Codul cu privire la Știință și Inovare, adoptat în 2004. Instituțiile responsabile de domeniu sunt Guvernul, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, precum și Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei.

Potrivit expertului, reforma și optimizarea din domeniul educației se face în baza unor prevederi legale adoptate în anul 2017. „Dacă ne referim concret la reforma care a fost anunțată, ea are la bază un document elaborat și acceptat de Guvern, care se numește „Pilotarea procesului de raționalizare a cheltuielilor în sistemele de învățământ profesional, tehnic și superior din Republica Moldova. Acest document a fost elaborat în 2018-2019 cu suportul FMI și aprobat de Guvern. Precum și în baza studiului „Evaluarea cuprinzătoare a sectorului educațional din Republica Moldova”, care are la bază și rapoartele Curții de Conturi”, a subliniat Igor Boțan.

„Respectiv, în baza acestor documente, Guvernul a anunțat încă în mai 2020, că, în condițiile în care numărul studenților în fiecare an este tot mai mic, Ministerul Educației a început procesul de raționalizare a rețelei universităților publice din țară, cu scopul de a eficientiza cheltuielile publice și de a crește calitatea studiilor. Acum doi ani și două luni s-a anunțat despre faptul că Institutul de Relații Internaționale din Moldova și Universitatea de Stat „Dmitri Cantemir” să fie absorbit de Universitatea de Stat din Moldova”, a mai spus expertul.

Virgiliu Pâslariuc, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că, în calitate de membru al comunității academice, profesor universitar, cunoaște că în mediul academic se discută foarte mult despre necesitatea unei reforme. Dar și reprezentanții comunității economice des vorbesc despre faptul că această reformă nu poate fi întârziată. Or, numărul studenților este în permanentă descreștere, iar restructurarea învățământului public, care este întreținut din banii publici este necesară. Este vorba despre o reformă de eficientizare a banului public.

„Problema este următoarea – infrastructura universitară deja nu mai corespunde nivelului și gradului de populare a universităților. În scădere este nu doar numărul studenților, dar și cel al profesorilor. Profesorii, fiind oameni bine calificați, dar din cauza condițiilor, scăderii finanțărilor, ei își caută de lucru în altă parte. Există un proces pe care guvernările anterioare îl tratau cu mare prudență. Da, este o temă sensibilă, am văzut reacțiile venite din zona politicului. Guvernările au lăsat universitățile să dispară de la sine, aceasta era strategia – noi nu putem interveni”, explică Virgiliu Pâslariuc.

Deputatul a menționat că unul dintre elementele de bază ale raționalizări în cadrul acestei reforme este păstrarea cât este de posibil o concurență pe extern, dar în general să se raționalizeze programele, să se reducă numărul de programe, care sunt câte șase-șapte la diferite universități. „Nu se mai poate întârzia. Este ca o intervenție chirurgicală când te afli într-un punct în care nu mai poți lăsa această intervenție, pentru că este un trend negativ. Calculele făcute arată că, de fapt, aceste universități sub-performante nu mai pot fi salvate, dacă nu se vor uni resursele altor universități. Și există trei strategii de creare a universităților de top – modernizarea unei universități aparte, fuziunea a câtorva universități și a treia este crearea unei universități de la zero. S-a ales calea de fuzionare, care a fost recomandată inclusiv de studii făcute de Banca Mondială. Și aceste lucruri erau cunoscute de comunitatea academică”, a notat Virgiliu Pâslariuc.

Vladimir Odnostalco, deputat din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, susține că, este vizibilă starea complicată în care a ajuns învățământul universitar. În opinia sa, acesta este rezultatul acțiunilor fostelor guvernări, inclusiv ale acelor funcționari actuali care au făcut parte din ele anterior. „Actuala guvernare reiese din considerente strict economice și ținând cont de situația actuală, demografia pe care o avem. Această așa-numită reformă nu a început astăzi, ci încă în anul 2012, atunci când Ministerul Educației era condus de actualul președinte, Maia Sandu. A început reforma învățământului școlar, în urma căreia au fost închise deodată circa două sute de școli, iar apoi multe licee au fost transformate în gimnazii, gimnaziile în școli primare, iar apoi au fost lichidate”, afirmă deputatul socialist.

Potrivit lui, situația de astăzi este rezultatul acelei reforme în rândul școlilor, care s-au distrus. Până în 2009, erau 110 mii de studenți, iar astăzi sunt în jur de 50 de mii de studenți. „Dacă vom continua cu această logică, peste patru-cinci ani, indiferent ce guvernare va fi, aceasta va fi nevoită să optimizeze, să lichideze pe motiv că nu va mai fi nevoie de instituții de învățământ. Din punctul meu de vedere, este nevoie de o transparență a tot ce se face, pentru că în 2012, doamna Sandu exact așa a început să închidă școlile - „chirurgical”, fără consultări publice”, a declarat Vladimir Odnostalco.

Deputatul spune că principala întrebare este care este scopul tuturor acestor acțiuni și cum se vede dezvoltarea sistemului educațional, a tinerilor, a economiei. Or, în opinia sa, „ceea ce se întâmplă astăzi, tinerii nu sunt educați, ci sunt crescuți ca simpli consumatori”. „Dacă ne dorim dezvoltarea educației, a țării și transformarea micilor cetățeni în creatori, actualele acțiuni planificate nu trebuie admise”, a mai spus deputatul. Potrivit lui, este nevoie de transparență, „fapt care nu este asigurat în prezent și este nevoie de stoparea lichidării instituțiile de învățământ”.

Dezbaterea publică la tema „Comasarea universităților: argumente pro și contra”, organizată de IPN, a fost ediția a 255-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.