Cooperativa agricolă de producţie sub formă de colhoz care a existat în Republica Moldova a distrus spiritul de antreprenoriat al cetăţenilor. Aceasta pentru că nu le-a oferit posibilitatea să-şi dezvolte idei pentru afaceri şi să lucreze de sine stătător. Aceste tipuri de cooperativă au format generaţii întregi de executori. Despre aceasta s-a discutat în cadrul unui club de presă organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, transmite IPN.
Potrivit reprezentantului PNUD Moldova, Ghenadie Ivaşcenco, din punct de vedere statistic, şi în agricultură şi în zona urbană, doar 2% dintre oameni pot organiza procese tehnologice şi pot crea locuri de muncă. Ceilalţi 98% sunt executori, oameni care aşteaptă cineva să le ofere de lucru. Aceasta pentru nu au fost dezvoltate abilităţile de antreprenoriat pe parcursul anilor. „Noi am împroprietărit oameni care nu au spiritul antreprenoriatului. Trebuie să aşteptăm o perioadă în care se vor face redistribuiri în agricultură şi vor fi consolidate terenurile”, spune Ghenadie Ivaşcenco.
Reprezentantul PNUD Moldova a menţionat că o altă problemă în mediul rural este faptul că majoritatea localităţilor nu sunt pregătite pentru a primi investiţii. Aceasta pentru că nu au infrastructura dezvoltată.
În opinia reprezentantei Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi a Familiei, Ana Gherganov, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial statul trebuie să educe tânăra generaţie. „Accentul trebuie de pus pe educaţie, inclusiv prin programe internaţionale. Trebuie de crescut specialişti ca ei să fie competitivi cu cei din Austria, Germania, dar care să lucreze în Republica Moldova”, a spus Ana Gherganov.
Primara comunei Chişcăreni din raionul Sângerei, Silvia Ţurcanu, spune că statul trebuie să se întoarcă cu faţa spre sat. „Satele rămân pustii, se închid bibliotecile, uşile caselor de cultură sunt închise. Avem potenţial, sunt oameni de calitate la sat, dar aceştia nu au unde să-şi valorifice calităţile”, a remarcat edilul.
Participanţii la clubul de presă susţin că o societate intelectuală nu se poate dezvolta în zece ani. Poate dura şi până la un secol. Pe de altă parte, dacă Moldova în următorul deceniu nu va da dovadă de creştere, migraţia va sărăci ţara de oameni.
