Colegii şi-l amintesc pe maestrul Andrei Băleanu...

„Ultima partidă de şah cu Andrei Băleanu”, o colecţie de articole scrise de oameni din breaslă despre regizorul şi actorul Andrei Băleanu, a fost lansată sub îngrijirea lui Ion-Gheorghe Şvitchi, maestru în artă şi prieten al regretatului om de artă, transmite Info-Prim Neo. Cartea începe cu articolul lui Sandu Grecu „Un nume de glorie al teatrului basarabean”. „Figură luminoasă a artei teatrale naţionale, Andrei Băleanu reprezintă, alături de marii artişti Valeriu Cupcea, Ion Ungureanu, Veniamin Apostol, Sandri Ion Şcurea, Ilie Todorov ş.a., generaţia de aur a regizorilor din Moldova postbelică. Cu siguranţă, dacă nu ar fi fost să fi zecile de lucrări regizorale ale maestrului Andrei Băleanu, teatrul basarabean nu ar fi cunoscut schimbarea la faţă atât de pregnantă ce a intervenit în deceniile şase-şapte ale secolului XX ”, notează Sandu Grecu în articol. Andrei Băleanu a fost regizor la teatrul „Puşkin”, apoi teatrul naţional „Mihai Eminescu”, director artistic al Centrului republican de cultură şi artă. A montat piese apreciate: „Despot-Vodă”, „O noapte furtunoasă”, „Revizorul”, „Visuri în pustiu”, „Romeo şi Julieta” şi multe altele. Spectacolul „Revizorul” de Gogol, prezentat la Moscova în anii '70 în interpretarea actorilor moldoveni, cu Vitalie Rusu în rolul principal, a fost recunoscut ca fiind cel mai bun spectacol din întreaga Uniune Sovietică, a spus regizorul Sandu Grecu. Andrei Băleanu a fost şi consilier prezidenţial pe probleme de cultură al prietenului său din copilărie, Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova. Cartea îşi are numele de la pasiunea regizorului de a juca şah, poker, table şi „tot felul de dame”. Maestrul în artă Ion-Gheorghe Şvitchi îşi aminteşte că a jucat ultima partidă de şah cu cu Andrei Băleanu în mai 2000, la Palatul Republicii, unde Băleanu era director artistic. Tot de la Palatul Republicii, la 24 iulie 2000 artistul era petrecut pe ultimul său drum spre Cimitirul Central. Actriţa Dina Cocea, o foarte bună prietenă a regizorului, a spus în cadrul prezentării cărţii că Andrei Băleanu nu putea trăi fără teatru. „A fost de o modestie nemaipomenită. N-a râvnit locul nimănui. Nu făcea comploturi. Nu vroia să ia locul şefiei. Asta a fost cel mai frumos. Pe el l-a interesat numai teatrul”, a menţionat actriţa. Academicianul Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, a spus despre Andrei Băleanu că nu a coborât teatrul la nivelul spectatorului, dar a ridicat spectatorul la nivelul regizorului, a teatrului, aşa cum trebuia să fie. Dramaturgul Ion Strâmbeanu a accentuat perioada complicată în care a activat Andrei Băleanu, numind activitatea acestuia „o pagină stranie” din cauza conflictului între moldovenism şi românesc. „Teatrul poate fi sau românesc, sau nu-i deloc. Teatrul moldovenesc e o prostie”, spunea Andrei Băleanu.