30.06.2015
Pornind de la principiile[1] care stau la baza unor alegeri libere şi corecte şi anume:
- asigurarea unui climat de campanie nemarcat de violenţe;
- lipsa tentativelor de intimidare sau împiedicare a candidaţilor de a-şi prezenta programele politice;
- egalitatea şanselor candidaţilor electorali, care impune printre altele o atitudine neutră din partea autorităţilor de stat în ceea ce priveşte campania electorală;
- asigurarea dreptului de a vota tuturor cetăţenilor;
- accesul nediscriminatoriu la mass-media al concurenţilor electorali şi reflectarea neutră a alegerilor de către mijloacele de informare în masă, în special de media publică;
- libertatea mass-media;
- libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie;
- acurateţea listelor electorale;
-
separarea clară între partid şi stat, care nu ar permite, printre altele, utilizarea de către cei aflaţi la guvernare a resurselor publice în interese de partid în cadrul campaniilor electorale, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte
Constată, comparativ cu alegerile locale din 2011 și scrutinul parlamentar din 2014 o îmbunătăţire a cadrului legislativ și normativ adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova și Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru organizarea procesului electoral (adoptarea și implementarea Registrului de Stat al Alegătorilor, adoptarea pachetului legislativ privind finanțarea campaniilor electorale, adoptarea modificărilor legislative pentru asigurarea dreptului de vot al persoanelor cu dizabilităţi mintale etc.);
Constată reflectarea partizană a campaniei electorale de către mai multe instituţii media și aplicarea unor sancțiuni insuficiente și ineficiente din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) în condițiile unui cadru defectuos de reglementare a domeniului;
Salută aprobarea de către CEC a Declarației privind accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, introducerea plicului-șablon pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere în toate secţiile de votare și asigurarea accesului la informație pentru persoane cu dizabilități auditive prin elaborarea materialelor video în limbaj mimico-gestual. Totuși, în perspectivă, ar fi necesară adoptarea unui regulament care să prevadă măsuri comprehensive pentru asigurarea drepturilor electorale ale persoanelor cu dizabilităţi;
Apreciază eforturile CEC de a asigura transparența și operativitatea procesului de totalizare a rezultatelor votării, precum și segregarea datelor privind participarea la alegeri după diverse criterii (vârstă, sex);
Considerăm pozitive eforturile CEC de promovare a participării la vot a cetățenilor prin campanii naționale de informare. Cu toate acestea, constatăm o cooperare slabă cu organizațiile societății civile în vederea mobilizării grupurilor specifice de alegători (tineri, femei, minorități etnice etc.).
Din aceste considerente, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte consideră că scrutinul pentru alegerile locale generale din 14 (28) iunie 2015 a fost unul liber.
Totodată, Coaliția califică scrutinul drept parțial corect din următorele considerente:
Campania electorală a fost marcată de utilizarea pe larg a resurselor administrative, multiple incidente electorale, inclusiv cazuri de oferire a cadourilor electorale, intimidare a alegătorilor şi afişaj/agitaţie electorală nepermisă etc.;
Lipsa unui cadru legal clar cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale, precum și opiniile publice exprimate de către unii lideri politici nu au permis planificarea și organizarea campaniei electorale de o manieră previzibilă, care să le ofere tuturor actorilor interesați oportunitatea de a se implica pe deplin în campania electorală;
Cadrul legal privind înregistrarea candidaților independenți în cursa pentru funcția de primar și/sau consilieri locali este în continuare unul restrictiv, în special în cazul localităților mari, precum mun. Chișinău și Bălți;
În activitatea CEC și a autorităţilor electorale locale au fost depistate unele deficienţe. În opinia Coaliţiei, hotărârile CEC privind stabilirea plafonului mijloacelor financiare diferențiat pe țară / circumscripții pentru partide politice și respectiv candidați independenți, precum şi gestionarea ineficientă a procesului de “migrație” a alegătorilor pe listele electorale de bază din momentul elaborării acestora, trezesc suspiciuni de parțialitate;
Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere și Corecte a constatat și în cadrul acestui scrutin electoral un comportament părtinitor al unor surse mass-media influente, în special Prime TV, Canal 3, Publika TV, Canal 2, Accent TV;
Coaliţia constată o îmbunătățire a procesului de raportare financiară, comparativ cu alegerile parlamentare din 2014, însă rămâne în continuare îngrijorată de raportarea lacunară a resurselor financiare cheltuite de concurenţii electorali pentru organizarea evenimentelor publice, transport, chirie spații, remunerarea personalului implicat în campania electorală etc.;
În pofida angajamentelor publice ale majorităţii partidelor politice/concurenţilor electorali de a asigura reprezentarea echitabilă a genurilor şi a tinerilor pe listele de candidaţi, constatăm că egalitatea de gen și promovarea tinerilor ramân doar valoari declarative şi nu s-au reflectat în mod practic asupra listelor de candidaţi, cât şi asupra politicilor incluse în platformele electorale.
Consiliul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte
[1] Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia pentru democraţie prin drept a Consiliului Europei, adoptat în 2002 şi Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei pentru dimensiunea umană a OSCE din 29 iunie 1990, la care Republica Moldova a aderat la 10 decembrie 1991.