 |
|
| Veaceslav Craciun | |
În autonomia Găgăuză (Gagauz-Yeri) s-a dat startul campaniei de alegere a bașkanului, stabilită pe 30 iunie. La moment, au intrat în competiție deja 4 pretendenți, inclusiv actualul conducător Irina Vlah, considerată drept favorita cursei. Se prea poate că numărul candidaților va crește, dar nu se prevede o confruntare politică dură, obișnuită pentru regiune. Dacă e să vorbim despre așteptarea imprevizibilului, acesta ar putea fi legat de litigii judecătorești, nu de rezultatele votării.
Așii Irinei Vlah
Conducătorul în exercițiu al Găgăuziei Irina Vlah, deocamdată, este unica dintre pretendenții la postul de bașkan care a obținut legitimația de candidat de la CEC-ul Găgăuziei. Ceilalți concurenți de abia urmează să acumuleze în susținerea înaintării sale 2000 de semnături și să susțină testul de cunoaștere a limbii găgăuze. Ultima condiție este piesa nouă ale acestor alegeri. Dacă ar fi existat cu patru ani în urmă, calea spre putere a Irinei Vlah ar fi fost mai cotită: ea și-a perfecționat limba găgăuză chiar pe vremea guvernării sale.
Alegerile din luna pentru Parlamentului Republicii Moldova februarie au fost pentru echipa Irinei Vlah ca un fel de încălzire, care au arătat și pozițiile ei solide în regiune – candidații socialiști pe care i-a susținut în două circumscripții uninominale, au câștigat cu o detașare enormă față de concurenți. În prezent, deja socialiștii și președintele Igor Dodon declară că o vor susține activ pe Irina Vlah în calitate de aliat politic. Dar și fără PSRM, actualul lider dispune de suficienți ași electorali. Și dacă oponenții ei vor contesta rezultatele guvernării ei, pentru mulți alegători găgăuzi un argument convingător sunt contactele ei reușite cu conducerea supremă a Turicei și Rusiei.
Național-patrioții și un critic al puterii
Toți cei trei contracandidați sunt în opoziție față de Irina Vlah. Se are în vedere deputatul din Adunarea Populară a Găgăuziei Serghei Cimpoeș, precum și activiștii și antreprenorii Mihail Vlah și Vasilii Aladov. Ei de abia urmează să-și prezinte propunerile electorale, deocamdată expunerile lor se reduc, în mare parte, la critica activității Irinei Vlah în exercitarea mandatului.
De notat, în grupul de inițiativă care l-a propus în calitate de candidat la guvernare pe Mihail Vlah a făcut parte ex-speakerul Adunării Populare a Gagauz-Yeri (APG-Y) Dmitrii Constantinov, precum și activiștii mișcărilor patriotice găgăuze, răspândite local în anii 80-90 ai secolului trecut. Constantinov și-a etalat atitudinea față de bașkan, când la începutul acestui an a refuzat să accepte din mâinile ei medalia jubiliară cu ocazia aniversării ordinare a „referendumului găgăuz” din anul 2014 și a acuzat-o de „cedarea competențelor autonomiei în favoarea Chișinăului”.
Prezența lui Constantinov, unul dintre cei mai mari businessmani din autonomie, precum și așa-zișilor național-patrioți, îi poate asigura tizului bașkanului o campaniei electorală activă și sonoră. Însă obsesia lor pentru chestiunile politice din start le reduce auditoriul, capabil să rezoneze acestui discurs în stare pură, fără „momeli sociale”.
La rândul său, candidatul Cimpoeș nu se limitează la chestiunea competențelor Gagauz-Yeri și își axează critica puterii regionale pe contestarea realizărilor echipei Irinei Vlah, practic, în toate domeniile. Partea slabă a campaniei lui este, în afară de penuria de propuneri pozitive bine articulate, lipsa unei echipe, care i-ar da alegătorului o închipuire despre viitoarea putere. În general, profilul lui Serghei Cimpoeș ar putea fi preferat de electoratul protestatar, care va aprecia nota dată guvernării lui Irina Vlah și îl va considera drept o alternativă acceptabilă.
Aliații democraților în criză
Pentru întâia dată din 2006, oponentul tradițional al bașkanului în exercițiu Nicolai Dudoglo, posibil, nu-și va înainta candidatura. El a promis că-și va anunța decizia până pe 20 mai, dar adepții lui din organizația „Новая Гагаузия” deja s-au referit la lipsa unor respective intenții.
În săptămâna ce a trecut, activiștii „Новaя Гагаузия” au fost ocupați cu colectarea semnăturilor pentru demisia Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Gagauz-Yeri, care, conform convingerii lor, e subordonată Irinei Vlah. Astfel, se pare că echipa lui Nicolai Dudoglo, în loc să participe în alegeri, a preferat să torpileze această procedură. Greu de presupus care sunt șansele de a dizolva comisia electorală, dar este absolut clar că tentativele de a atinge acest scop se vor solda cu pierderi de imagine pentru echipa lui Dudoglo. Când în toiul campaniei electorale, organizația renunță la confruntarea deschisă și lupta pentru alegător și începe a submina situația politică, puțin probabil ca aceasta va fi înțeles de către locuitori, indiferent de aprecierea pe care o dau muncii bașkanului.
Listele de alegători ca motiv de a nu recunoaște alegerile
Cererea de a trimite în demisie CEC-ul nu este unicul factor de destabilizare a situației. În autonomie se discută mult după care liste trebuie să se voteze în alegerea bașkanului. Problema e că listele pentru aceste alegeri se întocmeau nu în baza cetățenilor înregistrați, ca în cazul cu registrul național al alegătorilor, ci conform numărului populației, care locuiește permanent în Găgăuzia.
Reducerea masivă a populației, care are loc în republică de zeci de ani, impune necesitatea unor corectări în procedurile electorale. La nivelul Moldovei, problema a fost rezolvată prin reducerea pragului de participare de la 50 la 30 la sută. În Gagauz-Yeri până în prezent se proceda la corectarea listelor de alegători. Primăriile precizau listele, scoțându-i din ele pe acei care locuiesc permanent în afara Găgăuziei. În această situație, cetățenii cu viza de reședință în Găgăuzia, care veneau la alegeri acasă, își păstrau posibilitatea de a vota prin includerea în lista suplimentară.
Este o abordarea neunivocă a problemei, care cere un tratament echilibrat și discuții argumentate. Dar chiar dacă autoritățile autonomiei vor decide să coboare pragul de participare, aceasta se va putea face după alegerea bașkanului. Acum, însă, această problemă ar putea fi folosită pentru promovarea ideii de pregătire a unor falsificări și de neîncredere în rezultatele votării. O acțiune judiciară din partea unuia dintre candidați sau a unui grup de alegători nu va schimba actualul raport de forțe, dar ar putea să bage situația cu recunoașterea alegerilor în zona incertitudinii politice.
E ușor să ghicești pentru cine vor vota locuitorii Găgăuziei pe 30 iunie. Altceva e că va trebui, sau nu, să fie apărată în judecată această alegere. Chiar e o intrigă fără precedent în alegerile bașkanului.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.