Chişinăuienii vor mai suporta încă 2-3 ani mirosul neplăcut emanat de staţia de epurare din Chişinău

Locuitorii din preajma Staţiei de epurare a apelor reziduale din municipiul Chişinău vor mai fi nevoiţi să suporte mirosul neplăcut, provocat de fermentarea nămolului depozitat pe platformele de acumulare, cel puţin încă 2-3 ani, dacă nu se va decide transportarea acestuia în afara capitalei. Directorul general al SA „Apă Canal Chişinău” (ACC), Constantin Becciev a specificat că, în premieră, după mai mulţi ani se face ceva cu adevărat pentru soluţionarea acestei probleme. La moment, este finalizat studiul de fezabilitate a proiectului de reconstrucţie a staţiei, elaborat de un consorţiu de specialişti din RM şi Cehia. Au fost efectuate şi expertizele necesare. Documentul este înaintat spre aprobare Consiliului Municipal Chişinău (CMC). În scurt timp va fi definit şi proiectul tehnic, iar până la începutul lunii octombrie urmează să fie anunţat concursul pentru selectarea companiei care va efectua prima etapă a lucrărilor de reconstrucţie. Potrivit lui Becciev, ACC pompează în fiecare 24 de ore aproximativ 150 m3 de nămol, care rămâne după prelucrarea apelor reziduale. Acest lucru nu este, însă, suficient pentru a înlătura mirosul neplăcut, care provoacă neplăceri locuitorilor capitalei, în special în sezonul estival. Rămâne neprelucrat nămolul acumulat pe parcursul ultimilor 7-8 ani – circa 630 mii m3 , volum ce depăşeşte de trei ore normele accesibile. Directorul ACC afirmă că reconstrucţia staţiei de epurare va permite prelucrarea întregii cantităţi de nămol. Treptat chişinăuienii vor scăpa de mirosul neplăcut, însă acest lucru nu se va întâmpla chiar la prima etapă de implementare a proiectului. Pentru a urgenta soluţionarea problemei s-a propus evacuarea nămolului pe un teritoriu din afara capitalei. Costul lucrărilor se ridică la 25-30 mil. lei. CMC nu a acceptat deocamdată propunerea. Preşedintele Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste, Vladimir Garaba, susţine propunerea evacuării nămolului. Potrivit sursei citate, cercetările au arătat: concentraţiile de metale grele, pesticide şi microbi patogeni din nămol nu depăşesc limitele normative, motiv pentru care acesta poate fi utilizat şi ca fertilizant, cel puţin pentru culturile tehnice. În concentraţii mari nămolul poate influenţa mediul înconjurător, dar nu prezintă pericol, dacă este depozitat în afara localităţilor. Lucrările de reconstrucţie a staţiei de epurare se vor efectua într-o perioadă de 5 ani. Pentru prima tranşă a proiectului sunt necesare circa 53 mil. USD, urmând să fie stabilită modalitatea de finanţare a lucrărilor.