logo

Chirtoacă l-a întrecut pe Leancă în topul celor mai mediatizaţi funcţionari publici, raport


https://www.ipn.md/ro/chirtoaca-l-a-intrecut-pe-leanca-in-topul-celor-mai-7965_1016545.html

Primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a fost funcţionarul public care a apărut cel mai des în ştirile TV difuzate în perioada 1-8 octombrie, întrecându-l pe premierul Iurie Leancă, care s-a aflat în vârful topului în prima parte a campaniei electorale. Datele au fost anunţate astăzi, 13 noiembrie, în cadrul prezentării, într-o conferinţă de presă la IPN, a celui de-al treilea raport de monitorizare a presei în campania electorală. Raportul este realizat de Asociaţia Presei Independente (API), Asociaţia Presei Electronice (APEL) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.

Dorin Chirtoacă şi Iurie Leancă au 60 şi, respectiv, 46 de apariţii în buletinele de ştiri. Ei sunt urmaţi de preşedintele ţării, Nicolae Timofti (25), preşedintele Parlamentului, Igor Corman (18), ministrul afacerilor internet, Dorin Recean (15), ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov (11), şi ministrul tineretului şi sportului, Octavian Bodişteanu (5).

Printre politicieni, liderul PDM, Marian Lupu, rămâne pe poziţia întâia, cu 34 de menţiuni în buletinele de ştiri, fiind urmat de liderul PCRM, Vladimir Voronin (29), liderul PLDM, Vlad Filat (22), liderul PSRM, Igor Dodon (20), başcanul Găgăuziei, Mihai Formuzal (19), şi liderul PL, Mihai Ghimpu (18).

Potrivit lui Vasile State, director APEL, cea mai mare parte a prezenţei reprezentanţilor Partidului Democrat se datorează posturilor TV Canal 2, Canal 3, Publika şi Prime TV, care favorizează PDM. Datorită lor, dar şi postului Jurnal TV, care menţionează des democraţii, deşi în context negativ, PDM este cel mai mediatizat concurent electoral, cu 205 apariţii în buletinele de ştiri. La mare distanţă, urmează PCRM (87 de menţiuni), PLDM (74), PLR (63), PL (55) şi PSRM (52).

Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED) al SUA, Ambasada SUA în Republica Moldova şi de Fundaţia Est-Europeană din fondurile alocate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).