CFM susţine că proiectul feroviar Cahul-Giurgiuleşti nu va afecta mediul şi va aduce numai beneficii

Tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti nu va trece prin rezervaţii naturale şi nu va afecta mediul, aducând în schimb doar beneficii, a declarat marţi, 26 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul general al ÎS “Calea Ferată a Moldovei” (CFM)”, Miron Găgăuz. Potrivit lui Găgăuz, construcţia liniei ferate va exclude, pe viitor, inundarea localităţilor din apropierea râului Prut. Pachetul de documente pentru construcţia tronsonului Cahul-Giurgiulesti este aproape gata, a precizat Găgăuz. Urmează să fie elaborat în regim de urgenţă documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului, care urmează să fie prezentată Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale pentru efectuarea expertizei ecologice de stat. Cea mai mare problemă, afirmă Găgăuz, este înstrăinarea celor 48 de hectare, aflate în proprietate privată, soluţionarea căreia va permite efectuarea lucrărilor de construcţie într-un ritm intens. CFM preconizează să dea în exploatare tronsonul feroviar Cahul-Giurgiulesti în noiembrie–decembrie 2008. Costul total al proiectului se ridică la 830 mil. lei, dintre care doar jumătate vor fi utilizate nemijlocit pentru lucrările de construcţie a căii ferate, susţine Găgăuz. Cheltuielile vor fi suportate în proporţie de 99 la sută din bugetul de stat şi vor fi recuperate timp de 10 ani, din momentul în care tronsonul va fi dat în exploatare. Miron Găgăuz a mai declarat că acest segment de cale ferată este important având în vedere deschiderea portului de la Giurgiuleşti. Circa 1 milion de tone de încărcături vor fi putea fi transportate anual pe acest tronson feroviar, destinat şi pentru transportul de călători. Potrivit presei de la Chişinău, mai mulţi experţi economici susţin că banii din această investiţie nu vor fi recuperaţi niciodată şi că proiectul este unul utopic. Totodată, şi ecologiştii şi arheologii şi-au exprimat îngrijorarea de consecinţele lucrărilor din Lunca Prutului, care ar putea distruge monumente-unicat ale ecosistemului şi patrimoniului naţional. Tronsonul de cale ferată va fi construit într-o zonă protejată atât prin legislaţia RM, cât şi prin convenţiile RAMSAD şi ESPOO. Potrivit specialiştilor, vor fi afectate mai multe specii, multe dintre ele incluse în Cartea Roşie a Moldovei. De asemenea, bălţile Prutului de Jos sunt importante locuri de depunere a icrelor pentru peştii care populează Prutul şi Dunărea. Ecologii consideră că prejudiciile vor fi iremediabile şi greu de estimat. Reprezentanţii Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei susţin că au fost deja distruse trei monumente arheologice importante, două din perioada romană târzie (sec. III-IV e.n.), situate chiar la marginea satului Giurgiuleşti, şi o cetate medievală moldovenească, datată cu sec. XIV-XVI, iar în calea buldozerelor au mai rămas cel puţin 20 de alte aşezări.