Centrele nestatale de plasament temporar prezintă abateri de la respectarea standardelor minime de calitate, DMPDC

Centrele nestatale de plasament temporar din municipiul Chişinău prezintă abateri de la respectarea standardelor minime de calitate privind îngrijirea, educarea şi socializarea copiilor plasaţi, arată rezultatele evaluării activităţii a zece instituţii de acest fel, transmite Info-Prim Neo. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului municipal pentru protecţia drepturilor copilului, şefa Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului (DMPDC), Svetlana Chifa, evaluarea a arătat că toate centrele au creat condiţii foarte bune pentru întreţinerea copiilor, însă au fost depistate şi unele abateri. În majoritatea centrelor lipsesc planuri individuale de plasament a copiilor şi contracte încheiate cu familiile. Centrele nu coordonează întotdeauna cu DMPDC admiterea copiilor în instituţii, aşa cum prevede legislaţia. De asemenea, nu toate centrele dispun de o echipă pluridisciplinară (asistent social, psiholog, educator), menită să asigure evaluarea complexă a situaţiei copilului. Totodată, în multe cazuri este depăşit termenul maxim de plasament – 12 luni. „Spre regret, legislaţia nu prevede sancţiuni pentru instituţiile care nu se conformează standardelor şi nu există un mecanism de conlucrare între autorităţile publice locale şi centrele de plasament”, menţionează Svetlana Chifa. Potrivit şefului Secţiei igiena copiilor şi adolescenţilor de la Centrul de Medicină Preventivă (CMP), Iurie Cojocaru, unele centre nestatale nu coordonează construcţia sau reconstrucţia clădirilor sau activează în lipsa autorizaţiei sanitare. În organizarea alimentării copiilor, nu toate centrele coordonează meniul cu Serviciul sanitar-epidemiologic de stat şi nu fac calculele caloriilor pe care trebuie să le primească copiii pe parcursul zilei, în funcţie de vârstă. „Cu părere de rău, sunt centre care activează în regim de 8 ore pe zi fără a organiza alimentaţia copiilor sau centre unde, la discreţia administraţiei, copiii servesc la prânz doar felul întâi sau doar felul doi, ceea ce influenţează atât dezvoltarea fizică, cât şi psihică a copiilor”, spune Iurie Cjocaru. În unele centre la alcătuirea meniului nu se ţine cont de norma minimă de produse lactate, fructe şi legume, pe care ar trebui să le primească copiii. În toate centrele lasă de dorit perfectarea documentaţiei cu privire la serviciul alimentar. În cazul apariţiei unor maladii infecţioase, lipsa documentaţiei face practic imposibilă cercetarea, atenţionează şeful secţiei. De asemenea, el susţine că ajutoarele umanitare pe care le primesc centrele de plasament de peste hotare – haine, jucării etc. – nu dispun de certificate igienice şi de securitate. Preşedintele asociaţiei „Agapedia”, Ecaterina Mardarovici, relevă că în centrul pe care îl conduce sunt plasaţi copii de până la 3 ani, iar prânzul este servit conform necesităţilor şi gusturilor acestor copii. Fiind o instituţie privată, centrul nu-şi permite să arunce bani pe produse care nu se mănâncă. De altfel, finanţarea este singurul lucru care deosebeşte un centru statal de unul nestatal, susţine Ecaterina Mardarovici. Ea califică „aberantă” atitudinea unor funcţionari, care consideră mai periculos plasamentul în centrele private decât în cele de stat. În urma evaluării, Consiliul municipal pentru protecţia drepturilor copilului a impus centrele de plasament temporar să aducă, în termen de 3 luni, regulamentele de activitate în concordaţă cu prevederile legislaţiei, să prezinte DMPDC informaţii cu privire la copiii plasaţi şi rapoarte statistice de activitate. Consiliul a recomandat centrelor să încheie cu DMPDC acorduri de parteneriat. Standardele minime de calitate privind îngrijirea, educarea şi socializarea copiilor plasaţi în acest tip de centre au fost aprobate de către Guvern la 20 aprilie 2007. Găzduirea copiilor în centrele de plasament temporar este una din formele de protecţie, care presupune îngrijirea copilului până la ameliorarea situaţiei familiale sau găsirea unei forme definitive optime de protecţie a copilului. La moment, în municipiul Chişinău funcţionează cinci centre statale şi zece nestatale, cu o capacitate totală de circa 265 locuri.