Principala provocare a reformei procuraturii este de a garanta independenţa procurorilor, dar şi responsabilitatea lor. Iar cel mai mare risc ar fi ca reforma să rămână doar pe hârtie, spune Aivars Ostapko, consilierul UE pentru reforma procuraturii din Republica Moldova. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN, consilierul a accentuat importanţa respectării criteriilor clare pentru selectarea, numirea şi promovarea procurorilor.
Principalul act legislativ care stă la baza reformei e noua lege a Procuraturii, aceasta urmând să intre în vigoare pe 1 august. „Procurorul general şi preşedintele Consiliului Procurorilor au creat grupuri de lucru care au iniţiat procese active de elaborare a normelor şi procedurilor despre care am vorbit, iar eu îi ajut ca aceste norme şi proceduri să fie elaborate în conformitate cu cele mai bune norme europene”, a spus Ostapko.
Referitor la asigurarea accederii profesioniştilor în Procuratură, consilierul european a declarat că trebuie să existe criterii de selecţie clar stabilite şi bazate pe integritate şi profesionalism. În opinia sa, rolul de selectare îi revine Consiliului Procurorilor. Vor exista trei comisii colegiale, una din ele se va ocupa de acest lucru.
Cât ţine de faptul că breasla procurorilor din Moldova este privită ca una profund influenţată politic şi întrebat cum poate fi soluţionată această problemă, consilierul a declarat că răspunsul e în conceptul de reformă a procuraturii, care prevede schimbarea modalităţii de numire a procurorului general. „În principiu, principala provocare a acestei reforme este de a garanta independenţa procurorilor, dar şi responsabilitatea lor. Dar cea mai dificilă parte a reformei este realizarea normelor deja elaborate. Deci, anume realizarea cadrului legislativ va fi semnul că reformele au loc în realitate şi nu sunt doar pe hârtie”, a mai spus Aivars Ostapko.
Aivars Ostapko este unul dintre cei 26 de consilieri de nivel înalt, prezentaţi în luna martie a anului curent la Chişinău, care acordă asistenţă conducătorilor instituţiilor statului, inclusiv premierului. Scopul proiectului este sprijinirea autorităţilor Republicii Moldova în implementarea agendei de reformă în domeniul integrării europene, în special în dezvoltarea capacităţilor de realizare a Acordului de Asociere cu UE.