Cea mai răspândită formă de corupţie în cultură este promovarea pseudo-valorii, lideri de opinie

Cea mai răspândită formă de corupţie în cultură este promovarea pseudo-valorii, susţin lideri de opinie din cultură de la Chişinău, transmite Info-Prim Neo. Distribuirea banilor publici pentru activitatea culturală se face adesea nu după criterii de performanţă, ci după principii clientelare, este de părere [criticul de teatru Constantin Cheianu]. „La edituri, teatre şi sălile de concert au acces nu artiştii valoroşi, ci acei care convin guvernării. Un scriitor şi un artist, care prin ceva deranjează guvernarea, nu îşi poate realiza un proiect de creaţie într-un teatru, ori o sală de concert. Din contra, scriitorul sau artistul care susţine guvernarea, se bucură de susţinerea financiară şi logistică”, a declarat Constantin Cheianu. Un exemplu oferit de critic fost scriitorul Ion Druţă, care, potrivit lui, este un susţinător activ al guvernării comuniste şi s-a bucurat în anul 2008 de un şir de acţiuni şi proiecte cu un buget ce se apropie de circa zece milioane de lei pentru editarea cărţilor, montarea spectacolelor, acordarea Premiului naţional în domeniul literaturii. „În mod normal, atunci când se editează o carte din bani bugetari, se anunţă un concurs la care pot participa atât edituri de stat, cât şi private. Ministerul Culturii şi Turismului a încălcat această practică, comandând publicarea cărţilor lui Druţă unei edituri de stat”, a precizat Cheianu. [Alexandru Grecu, directorul artistic al teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale”] spune că faptul plasării în funcţii a persoanelor incompetente, la fel, este corupţie. „Clasa guvernatoare are nevoie de această brigadă de angajaţi ai lor, pentru a supraveghea instituţiile de cultură, or asemenea funcţionari, fără o pregătire elementară în domeniu, se află la cârmă printr-o anumită protecţie sau cu bani”, a spus Grecu. Nici subiectul privatizării instituţiilor de cultură din R. Moldova nu a fost omis de către liderii de opinie chestionaţi. „Privatizarea Circului din Chişinău sau a cartierului din Chişinău în care se află teatrul „Luceafărul”, prezintă un exemplu excelent că hoţii sunt în lege”, a menţionat directorul artistic al teatrului „Satiricus Ion Luca Caragiale” Întrebaţi cum văd lupta structurilor de stat împotriva corupţiei, liderii de opinie au remarcat că sunt prea puţine realizări concrete, care ar viza şi domeniul culturii din republică. „Dacă mai aflu din presă că au fost prinşi nişte hoţi sau funcţionari care dădeau mită, consider că este o momeală pentru proşti. Eu privesc corupţia la nivel de stat şi nu înţeleg cum merge dirijarea lucrurilor la noi”, a mai spus Alexandru Grecu. „Un program de câteva luni de combatere a corupţiei sau nişte mese rotunde cu participarea a numeroşi funcţionari nu poate nici măcar ameliora starea de lucruri din ţara noastră. Poporul aşteaptă de la guvernanţi, indiferent de coloratura lor politică, să acţioneze drastic, luând cele mai severe măsuri cu putinţă, pentru a combate corupţia în toate sferele, inclusiv şi în cultură”, a declarat [Andrei Locoman, managerul teatrului „Eugen Ionesco”]. Toţi trei cred că măsurile care trebuie întreprinse pentru diminuarea gradului de corupţie ţin de respectarea normelor legale existente, perfecţionarea cadrului normativ existent, identificarea cazurilor de corupţie şi de pedepsire a făptaşilor conform normelor legale. „Trebuie să se evite aplicarea selectivă a pedepselor. La noi acestea sunt în funcţie de simpatii şi antipatii faţă de angajaţii sistemului din cultură”, a opinat Andrei Locoman. „Indiferent cât va investi guvernarea în reforme, până la urmă uităm că cel mai important este omul, psihologia căruia nu se schimbă prin anumite ordine sau înlesniri. Omul are nevoie de educaţie, iar pentru aceasta trebuie ridicat nivelul culturii. Când se va investi în aceste două ramuri, atunci vom avea cu adevărat o schimbare de mentalitate”, a comentat Alexandru Grecu. „Diminuarea toleranţei publice faţă de corupţie va fi posibilă prin elaborarea şi promovarea unei politici educaţionale ample de stat, nu doar a unor acţiuni disparate, o politică care ar cuprinde toate treptele educaţionale de la grădiniţă până la facultate”, a conchis Constantin Cheianu. Guvernul Republicii Moldova, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), a elaborat în 2007 Planul Preliminar de Ţară (PPŢ) menit să continue reformele de reducere a corupţiei aplicând o politică pro-activă de reformare sistemică. Elementul de bază al PPŢ îl constituie consolidarea capacităţii de prevenire şi combatere a corupţiei. Cu acest scop, Guvernul RM a beneficiat de asistenţă în valoare de 24,7 mln USD din partea Guvernului SUA. Planul Preliminar va îmbunătăţi eligibilitatea Moldovei pentru finanţarea deplină din partea Corporaţiei Provocările Mileniului.