„Criticile vehemente din partea PLDM la adresa PAS n-ar trebui, de principiu, să deranjeze. Problema e că pentru a fi credibil în avântul său critic, PLDM ar fi trebuit să-și asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni...”
---
Începutul perioadei electorale
La 7 august a demarat perioada electorală pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Alegerile respective sunt importante din mai multe puncte de vedere, acestea desfășurându-se în condiții inedite: a) în baza unui nou Cod electoral, cu reglementări mult mai elaborate și dificil de îndeplinit; b) pe timp de stare de urgență, cel mai probabil. Ultimul factor, privind guvernarea țării în regim non-stop de stare de urgență, a făcut ca, practic, toate partidele de opoziție - parlamentare sau extra-parlamentare, să conteste guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Guvernarea PAS lasă să se înțeleagă că starea de urgență va fi prelungită periodic până la terminarea războiului din Ucraina, fără vreun impact asupra activității politice și organizării alegerilor.
În alegerile menționate PAS este avantajat de: a) deținerea puterii cvasi-totale din țară, respectiv de factorul administrativ; b) accesul la resurse financiare, în proporție de peste 40% din volumul total a finanțării partidelor de la bugetul public; c) accesul larg la mass-media etc. Efectele avantajelor menționate sunt însă diminuate de: a) starea proastă social-economică și politică din țară; b) impactul negativ al războiului din vecinătate; c) desfășurarea anevoioasă a reformelor; d) rezistența concertată a structurilor statului supuse reformării și a clanurilor oligarhice interesate să-și păstreze influența în cadrul acestora; e) lipsa totală a aliaților printre forțele politice din țară, nici măcar printre partidele pro-europene.
Autoizolarea PAS este considerată a fi o consecință a egoismului și trufiei liderilor formațiunii sau, pur și simplu, a incapacității de a comunica eficient. Așa sau altfel, în alegerile ce urmează PAS va fi asediat din toate părțile. Experiența arată că la alegerile locale participă de la ½ până la 2/3 din partidele înregistrate. De exemplu, la alegerile locale generale din 2019 au participat 27 de partide din 46 înregistrate. La alegerile curente pot participa 60 de partide, însemnând că PAS va fi încolțit de vreo 30-40 de oponenți. Evident, oponenții PAS sunt foarte diferiți, printre principalii numărându-se: a) opoziția parlamentară a comuno-socialiștilor; b) roiul de partide animat de clanul fugarilor penali Plahotniuc&Șor; c) un șir de partide pro-europene nemulțumite de mersul reformelor; d) un șir de partide declarate unioniste, printre care se evidențiază Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) etc.
Durabilitatea partidelor moldovenești
În circumstanțele existente, soarta politică a PAS puțin contează. Experiența ne arată că în Republica Moldova nu au existat forțe politice durabile, care s-ar fi menținut în topul vieții politice mai mult de un aproximativ un deceniu – două mandate parlamentare. De exemplu, Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM) a dominat scena politică în perioada 1993-1998 și a dispărut, practic, fără urmă. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a dominat viața politică în perioada 2001-2009, transformându-se ulterior într-un club al gerontocraților. Componentele Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), printre care și PLDM, împreună sau separat, s-au menținut în topul vieții politice în perioada 2009-2019 datorită unor metode mafiote, până s-au canibalizat treptat. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) se menține pe scena politică din 2014, cu un suport de aproximativ 30%, datorită suportul lui Vladimir Putin în schimbul susținerii publice a anexării Crimeii. Nu încape îndoială că și accederea PAS în topul vieții politice, în 2021, de asemenea, este una circumstanțială. Întrebarea de principiu este – va reuși PAS, înainte de a fi scos de pe carosabilul politic, să înșurubeze definitiv Republica Moldova în proiectul european sau nu?
Demonizarea – instrument propagandistic periculos
Revenind la oponenții declarați, care contestă guvernarea PAS, este de menționat că unul dintre cei mai vocali dintre aceștia este PLDM, care atacă PAS de pe poziții pretins pro-europene. La prima vedere, atacurile PLDM par a fi elaborate, ele se manifestă prin lansarea unor scrisori deschise la adresa PAS și a conducerii de vârf a țării, după care urmează comentarii tăioase. Nimic de reproșat. Au început atacurile la 13 aprilie 2023 cu Scrisoarea deschisă către conducerea țării în care acesteia i-a fost solicitată “încetarea imediată a practicii ilegale de atac asupra aleșilor locali ai PLDM din raionale republicii și stoparea acțiunilor de corupere a primarilor PLDM prin oferirea de avansuri de la Bugetul de Stat pentru a-i atrage în alegerile locale de partea PAS-ului”. Pentru că nu a primit un răspuns la scrisoarea deschisă, PLDM a decis să-și individualizeze mesajul, somându-l, la 20 iunie, pe președintele Parlamentului Igor Grosu: „misiunea unui partid este de a crește proprii candidați, nu să recurgă la „furtul intelectual” a cadrelor pregătite de alt partid”. O scrisoare deschisă i-a fost adresată, pe 5 iulie, președintelui Maia Sandu, privind criza demografică, urmată de o scrisoare deschisă adresată, pe 10 iulie, premierului Dorin Recean, privind starea bugetară la moment: „vă cerem să faceți publică starea bugetului de stat la moment, dar și tendințele ce se prefigurează. Cetățenii trebuie să cunoască situația reală ca să știe ce decizii să ia pentru a-și asigura viitorul singuri, dacă acest lucru nu îl poate face statul”.
În lipsa reacțiilor la cele patru scrisori deschise, președintele PLDM, Vlad Filat, a decis să recurgă la artileria grea – etichetarea PAS cu cele mai negative calificative. În acest sens, el a dat start, la 1 august, campaniei „Stop PAS! Start Libertate!”, evocând o campanie similară, demarată în alegerile municipale din 2007, împotriva guvernării comuniste a lui Vladimir Voronin. În esență, PLDM consideră că: “PAS nu este un partid politic, este un fenomen social, periculos și toxic. Acesta este un grup radical. Doi ani de guvernare PAS au dus la distrugerea economiei, peste 88 de mii de moldoveni au fost nevoiți să părăsească țara. PAS a subjugat instituțiile statului, dar le-a slăbit în același timp. Maia Sandu a susținut atacul asupra instituțiilor statului, acreditând public idea că PAS are dreptul să împartă oamenii în cei care merită încrederea PAS, și ceilalți, în „oameni buni” și răi”… Sandu nu a reușit niciodată să devină un președinte al tuturor cetățenilor, rămânând liderul PAS”, iar acum politica autorităților este orientată spre punerea Moldovei în genunchi”.
Evocarea formulei STOP vs. START, vechi de mai bine de 15 ani, nu este altceva decât încercarea liderului PLDM, Vlad Filat, de a intra a doua oară în același râu. În rest, celelalte acuzațiile la adresa PAS sunt preluate din arsenalul oponenților comuno-socialiși, făcându-le o mare favoare acestora.
În loc să-și pună cenușă pe creștet...
Criticile vehemente din partea PLDM la adresa PAS n-ar trebui, de principiu, să deranjeze. Problema e că pentru a fi credibil în avântul său critic, PLDM ar fi trebuit să-și asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni. De exemplu, pagina web a formațiunii, care nu a mai fost reînnoită de aproximativ doi ani de zile, uimește orice persoană intrigată de avântul combativ al PLDM. La accesarea site-ului involuntar te ciocnești de apelul PLDM din 28 iunie 2021, întitulat PLDM face apel către partidele pro-europene și unioniste să se retragă din cursa electorală. Apelul a fost publicat în momentul critic al campaniei electorale parlamentare, câștigate de PAS, cu două săptămâni înaintea zilei scrutinului: „Partidul Liberal Democrat din Moldova, conștient de pericolul perpetuării captivității statului de către oligarhia roșie condusă și astăzi de binomul Plahotniuc-Dodon, înțelegând că Republica Moldova în lipsa unei guvernări pro-europene riscă să rămână în zona gri a sistemului de relații internaționale, analizând situația reală, inclusiv sondajele de opinie publică, apreciind deplina bună credință a partidelor pro-europene și unioniste, face apel către aceste formațiuni politice, să se retragă din cursa electorală și să sprijine în aceste alegeri Partidul Acțiune și Solidaritate”.
Din cele menționate putem lesne desprinde că PLDM și liderii formațiunii greșesc adesea. E normal, se întâmplă. Deși, era potrivit ca PLDM, înaintea lansării recentelor mesaje de demonizare a PAS, cel puțin, să-și toarne cenușă pe cap și să-și ceară scuze de la partidele pro-europene și unioniste, dar și de la alegători. Nu a fost să fie. Sigur, am putea admite că PLDM e sincer întotdeauna, de aceea, greșește întotdeauna.
Trebuie să admitem că pagina web neactualizată a PLDM este un indicator că formațiunea nu are resurse financiare pentru a-și desfășura activitatea propagandistică. Totuși, ar fi păcat să se lamenteze. Vorba e că liderul PLDM este asistat mediatic de un fost angajat de al său, din perioada când deținea funcția de prim-ministru. Mai mult, și un fost coleg de lupte politice, care înainte de a deveni vicepreședinte al Partidului Nostru, condus de Renato Usatîi, fusese candidat pe listele PLDM la alegerile parlamentare din 2009. Biografia jurnalistico-politică a ultimului este cu adevărat impresionantă. În anii 1990 el a redacta ziarul social-democraților “Republica”, apoi “Moldavskie Vedomosti”, afiliat lui Nicolae Andronic, care a fost vicepreședinte al PDAM, apoi al Partidului Renașterii și Concilierii (PRC), precum și președinte al Partidului Populat Republican (PPP). Cu acest arsenal politic vast, ultimul s-a apucat recent să contribuie mediatic la reanimarea mușchiului politic slăbit al lui Vlad Filat, pornind de la premisa existenței asemănării între guvernarea Maiei Sandu și celei naziste.
Din cele menționate se întrevede clar că liderul PLDM are nevoie de o asistență mediatică mult mai puternică decât cea de care dispune. Altminteri, pentru cercurile largi de alegători va rămâne neclară evoluția politică a PLDM din ultima perioadă. Anterior, lucrurile erau clare. Acum aproximativ 10 ani, Vlad Filat, pur și simplu, copia comportamentul lui Vladimir Putin, de exemplu, purtând ceasul pe mâna dreaptă. Actualmente, constatăm că atitudinea de simpatie față de Putin se manifestă până în prezent, menționând că acesta “a fost și este foarte puternic, vede lucrurile foarte abil”. Probabil, o mostră de abilitate este că s-a învrednicit de emiterea la 17 martie 2023 de către Curtea Penală Internațională a unui mandat de arest pe numele lui Putin, pentru crimele săvârșite în Ucraina. De fapt, s-ar putea ca între Vladimir Vasilievici Filat și Vladimir Vladimirovici Putin să existe o legătură mult mai profundă, mistică. Probabil, în această cheie trebuie privită recenta adresare a Patriarhului Kirill către Putin: „Alteța Voastră, mult stimate Vladimir Vasilievici...”
Hoțul strigă „prinde-ți hoțul”?
Așa cum fusese menționat deja, acum un an de zile, la 20 iunie 2022, a început comunicarea epistolară a PLDM cu guvernanții din PAS, care în 2023 a continuat cu alte trei scrisori deschise. În acea corespondență, PAS era acuzat de furt intelectual prin ademenirea cadrelor educate de PLDM. A trecut mai bine de un an și pentru a combate furtul intelectual PLDM a lansat la 1 august 2023 campania STOP PAS! START Libertate! Uimitor, dar peste o zi doar, la 3 august 2023, Vlad Filat s-ar fi întâlnit cu un consilier municipal de Bălți al Partidului Național Moldovenesc (PNM) și candidat al formațiunii pentru funcția de primar de Bălți la alegerile municipale din 5 noiembrie 2023, motivându-l financiar pentru a trece la PLDM. Respectiv, la 12 august 2023, PNM a emis un comunicat de presă în care se afirmă: „Regretăm decizia lui Sergiu Burlacu, în care echipa PNM a investit încredere, resurse și timp și pe care l-a promovat în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Bălți. Totodată, vom sesiza Procuratura Anticorupție privind tentativele de corupere a membrilor PNM venite din partea liderului PLDM, Vlad Filat”. Dacă e adevărat, atunci asta e culmea ipocriziei.
