Aproape jumătate din refugiații din Ucraina ajunși în Moldova sunt copii, care au fost goniți de război din propriile case, din școlile și grădinițele pe care le frecventau. Unii dintre ei au ajuns împreună cu rudele sau pur și simpli însoțitori, iar alții au intrat în Republica Moldova singuri. Potrivit Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului, statele semnatare au obligația să ia măsuri corespunzătoare pentru a le asigura copiilor afectați de război drepturile, toate beneficiile și protecția de asistență umanitară. Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni - au discutat participanții la dezbaterea publică, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că atunci când vine vorba despre cadrul legal internațional pentru drepturile copiilor, cel mai important document este Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU în noiembrie 1989 și care a fost ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova, fiind în vigoare din februarie 1993. „Această Convenție, de fapt, specifică într-un fel prevederile Declarației universale a drepturilor omului, în care Națiunile Unite au proclamat că copiii au dreptul la ajutor și asistență specială. Însă comunitatea internațională a dedicat eforturi pentru apărarea drepturilor copilului încă după Primul Război Mondial. Este vorba despre Declarația de la Geneva din 1924 cu privire la drepturile copilului și Declarația drepturilor copilului adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20 noiembrie 1959, până la adoptarea Convenției actuale”, a spus el.
Expertul menționează că actuala situație este un specială prin faptul că este vorba despre copii refugiați și numărul lor este foarte mare. În acest sens, Convenția are prevederi foarte clare, conform cărora statele au obligația să ia măsuri corespunzătoare pentru a asigura ca un copil care caută să obțină statutul de refugiat sau deja este refugiat trebuie să aibă garantate drepturile lui. „Fie că este vorba despre un copil cu însoțitor, fie că este copil singur, statele au obligația să le asigure toate beneficiile și protecția de asistență umanitară. Și Convenția prevede că statele semnatare au obligația să întreprindă măsuri și pentru a găsi părinții copiilor neînsoțiți”.
„Așa cum spuneam, Convenția pentru drepturile copilului este o dezvoltare a Declarației pentru drepturile omului, pentru că copii sunt aceiași oameni, numai că nu au până la 18 ani dreptul la exercițiu. În rest, copiii trebuie să se bucure de asistență specială”, explică Igor Boțan. Referindu-se la instituțiile internaționale în ceea ce ține de drepturile copilului, expertul a punctat Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF). „Și pentru că aceștia sunt refugiați, se implică și Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite. În țară, situația este coordonată de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, dar și Ministerul Educației”, a precizat expertul.
Vitalii Timish, consilier al Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova, a menționat că cifrele cu privire la numărul copiilor care au avut de suferit de pe urma războiului din Ucraina, inclusiv cei care și-au pierdut viața, sunt cu aproximație. Or, statul ucrainean nu controlează astăzi tot teritoriul său. „Dacă vorbim despre moartea unui copil, doi, trei și așa mai departe, vorbim despre o tragedie, dar dacă vorbim de zeci, de sute sau nu dă Doamne de mii de copii, deja e vorba de o statistică și nu știu cât e de importantă ea pentru cineva decât pentru instanțele judecătorești internaționale, care sper că o să-și facă treabă și autorii acestui masacru, război, nu atât împotriva unui stat, cât împotriva unui popor și aici vorbim despre copiii, vor fi trași la răspundere”, a notat Vitalii Timish.
Potrivit lui, cifrele la ziua de azi denotă că în războiul din Ucraina și-au pierdut viața 169 de copii – împușcați, uciși, morți sub dărâmături etc. Cei mai mulți dintre copiii au avut de suferit în regiunea capitalei Ucrainei, Kiev, fiind documentate cel puțin 86 de cazuri. „Cifrele sunt îngrozitoare, dar nu reflectă realitatea și, cu părere de rău, rezultatele o să fie cel puțin de câteva ori mai mari”, a declarat consilierul Ambasadei Ucrainei.
Diplomatul spune că pe lângă acest jertfe concrete, sunt o mulțime de copii care au fost nevoiți să fie strămutați din localitățile lor. „Este vorba despre mai bine de opt milioane de persoane care au fugit din cele mai afectate zone de război. Și din aceste date, raportând la numărul populației, cel puțin două milioane sunt copii. De asemenea, pe lângă strămutarea pe intern, persistă refugierea în afara țării. Statistica aproximativă denotă că cel puțin patru milioane de cetățeni ucraineni și-au părăsit țara, iar circa 45% din ei sunt copii. Un alt fenomen este evacuarea silită, de către Federația Rusă, cum ar fi în regiunea Donbas sau Rostov. Tabloul general este destul de groaznic. Cifrele sunt îngrozitoare”, a mai spus Vitalii Timish.
Mariana Ianachevici, directoarea executivă a AO AVE Copiii, a declarat că orice copil care a suferit de război și care ajunge în Republica Moldova sau în alt stat trebuie să fie protejat, să trăiască cu demnitate și să fie regăsit de familie în momentul oportun. „Pentru că la noi au venit destul de mulți refugiați, am încercat să documentăm și să transmitem, atât colegilor din Ucraina, cât și altor parteneri din țările europene acest mesaj care să fie transmis guvernelor, în primul rând. Absolut toții copiii trebuie înregistrați neapărat, absolut toți copiii trebuie monitorizați și despre absolut toții copii ajunși în orice colț al lumii trebuie să știe autoritățile de la Kiev. Este un exercițiu pe cât de complicat, pe atât de important, în primul rând, pentru fiecare dintre acești copii și, în al doilea rând, pentru Ucraina ca stat care trebuie să aibă grijă de propriii cetățeni, de data aceasta cu ajutorul nostru, al tuturor”, a subliniat Mariana Ianachevici.
„Eu sunt mândră de cetățenii Republicii Moldova, în primul rând, pentru că în primele câteva săptămâni, de fapt, greutatea și tot ceea ce s-a făcut, extrem de mult, s-a făcut de către cetățeanul simplu. Cetățeanul simplu au venit cu spații de cazare și avem foarte multe refugiați care sunt cazate la persoane simple. Asociația noastră lucrează acum cu raionul Ungheni, pentru tot raionul Ungheni. Până o să ajungă toți refugiații să aibă acces la asistența garantată prin intermediul UNHCR noi, ne-am asumat, cel puțin, luna aceasta să ajutăm toate familiile cu copii. Cei cazați la cetățenii din Ungheni au primit o asistență financiară, în funcție de necesități, pentru ca să poată procura bunuri de primă necesitate. Oamenii au venit iarna, chiar dezbrăcați, oamenii au venit cu bebeluși care cresc foarte repede și ei trebuie îmbrăcați corespunzator. Am încercat să oferim această posibilitate decentă”, a mai spus directoarea executivă a AO AVE Copiii.
Potrivit ei, Asociația lucrează și cu centrele de plasament. „Or, un trai decent nu înseamnă doar un pat și un set de lenjerie, dar și produse de igienă, produse sanitare, alte lucruri, astfel fiind acordată și asistență pentru sănătate. Același lucru se face și cu alimentația, fiind acordate și pachete cu produse pentru copii, dar și pentru adulți. În ceea ce ține de copiii neînsoțiți, ei au fost plasați la Cărpineni”, a spus Mariana Ianachevici.
Dezbaterea publică la tema „Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni?”, organizată de IPN, a fost ediția a 235-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.