Protestele recente ale fermierilor desfășurate în capitală au adus noi turbulențe în relațiile dintre aceștia și autoritățile statului. Chiar dacă acțiunile de protest au fost maximum de vizibile, iar autoritățile au fost suficient de vocale ca reacție la cerințele înaintate, cel mai probabil că societatea nu a înțeles suficient de bine ce înseamnă în esență aceste proteste și aceste turbulențe. Un motiv important al acestei stări de lucruri ar putea fi comunicarea insuficientă atât din partea protestatarilor, cât și din partea autorităților, dar și din partea presei din Republica Moldova. Ce stă în spatele acestor proteste și a poziției autorităților ca răspuns la ele, ce soluții pot exista pentru ieșirea din acest conflict, dar și ce riscuri, economice, sociale, politice chiar, există în cazul nesoluționării eficiente și la timp a problemelor formulate de protestatari – au discutat participanții la dezbaterea publică: „Ce vor fermierii? Ce poate Guvernul?”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că fermierii sunt antreprenori care dețin sau arendează terenuri și muncesc în agricultură. Se deosebesc de alte categorii de agricultori prin faptul că: dezvoltă diferite ramuri, angajează forță de muncă, procură echipament, utilaje, fertilizante, erbicide și insecticide, construiește depozite, vinde produsele muncii, achită impozite etc.
„Protestul este o expresie publică a dezacordului, dezaprobării sau opoziției față de o idee acțiune sau inacțiune, de obicei politică. Protestul este de obicei înțeles ca o reacție la o situație socială: uneori în sprijin, dar mai des împotriva acesteia. În funcție de atitudinea față de aceasta a autorităților și a regimului politic, protestele pot fi autorizate sau nesancționate. O formă extremă de protest social se poate transforma în revoluție”, explică expertul.
Potrivit lui Igor Boțan, autoritățile statului împuternicite cu soluționarea problemelor cu care se confruntă producătorii agricoli sunt Guvernul și ministerul de profil.
Viorel Chivriga, expert în politici economice „IDIS Viitorul”, consideră că actualele proteste ale agricultorilor sunt admisibile, se desfășoară în mod pașnic. Însă ele provoacă unele întrebări într-un mod tranșant. „De ce Piața Marii Adunări Naționale, care este un loc sfânt pentru Moldova și pentru moldoveni? De ce participă numai unele categorii de agricultori sau chiar din cei care nu fac agricultură?”, se întreabă expertul.
El se mai întreabă dacă era posibilă o discuție generală la care să participe cea mai mare parte a agricultorilor pentru a rezolva niște probleme care sunt foarte importante pentru agricultura Moldovei. Or, protestele care sunt organizate spontan, în opinia sa, duc la niște soluții de moment, în cel mai bun caz, sau la nimic.
„Persistă riscul de politizare a curentului care vine din partea agricultorilor și este un lucru inadmisibil. Mai ales în niște condiții care nu sunt deloc prielnice pentru Moldova. Am în vedere războiul din țara vecină. Doi – există probleme enorme legate de comercializarea produselor agricole, care de fapt era o sursă pentru exporturi. Trei – pierderea piețelor tradiționale și aceasta este o problemă – de ce doar acum oamenii își dau întrebarea de ce erau tradiționale?”, a menționat Viorel Chivriga.
Potrivit lui, este necesar să se analizeze care sunt perspectivele pentru viitor. „Acum trebuie să le spui agricultorilor ce poate face statul, autoritățile cu celelalte categorii de operatori economici? Pentru că în Moldova sunt și alte sectoare în afara de agricultură și trebuie să fie depășite niște situații conjuncturale”, a mai spus expertul în politici economice.
Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, expert în politici agrare, a declarat că protestele agricultorilor au început încă vara, protestatarii fiind organizați prin asociații de fermieri, mai exact asociația „Forța Fermierilor”. Manifestanții solicită ca cuantumul sumei de subvenționare să fie echivalent cu cel european, mai exact cu cel din România.
„Pentru comparație – tendința din ultimul sezon agricol a crescut de la echivalentul a 45 de euro la hectar la 61-62 de euro. Ultimii trei ani, au fost cheltuiți sub 7 miliarde de lei din bugetul Republicii Moldova doar pentru subvenții în agricultură”, a explica expertul.
Potrivit lui, fermierii fac trimitere și la cantitatea de motorină donată de către statul vecin România, echivalentul a 4 mii de tone. Această listă cu potențialii beneficiar se examinează la Ministerul Agricultorii și Industriei Alimentare. Astfel, în prezent se identifică fermierii care au nevoie de acest ajutor. S-a stabilit limita de 40 de litri la hectar, fiind examinate cererile a peste 1500 de fermieri din Republica Moldova.
Iurie Rija spune că o revindecare a agricultorilor vizează Comisia pentru Situații Excepționale, la care aceștia s-au adresat cu solicitarea de a institui un moratoriu la creanțele pe care le pot pretinde băncile la creditele acordate sau companiile care comercializează inputurile. Și dacă la începutul protestelor termenul pentru acest moratoriu era 31 decembrie 2023, acum fermierii cer ca acesta să fie instituit până pe 31 octombrie 2024.
„Agricultorii protestatari mai au o condiție, a patra revindecare, și anume să fie majorat Fondul de dezvoltare, din care se plătesc subvențiile. Și dacă acum doi ani acest fond era 1,1 miliarde de lei, anul acesta este 1,9 miliarde de lei. Sunt planificați pentru fermierii care desfășoară activități agricole și unde cota de activitate este de 90% terenuri agricole care sunt prelucrate. Or, sunt grupuri de companii care au mai multe genuri de activitate. Este vorba doar despre o condiție și anume ca o companie să aibă 90% genul de activitatea exhaustiv doar prelucrarea terenurilor și creșterii cerealelor”, a mai spus directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.
Dezbaterea publică cu tema „Ce vor fermierii? Ce poate Guvernul?” este ediția a 296-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.