Protestele agricultorilor s-au impus ca o acțiune distinctă care a atras asupra sa multă atenție și care merită analizată mai îndeaproape ca atare, dar și ca parte componentă a mișcării protestare din Republica Moldova. Acțiunea, cât și fenomenul protestelor au fost discutate de către experți în cadrul dezbaterii publice: „Ce vor agricultorii? Ce vrea sau nu vrea guvernarea?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a relatat că protestează agricultorii, iar forța motrice a acestor proteste este Federația Națională a Fermierilor din Republica Moldova, pentru că ei au, cel puțin, un program, care explică de ce protestează și ce vor mai exact, lucru care contează foarte mult. În opinia lui Igor Boțan, viziunea protestatarilor asupra situației care s-a creat pornește de la forța pe care o reprezintă fermierii din Republica Moldova - agricultura, care, împreună cu industria prelucrătoare și cea alimentară reprezintă o tremie din economia țării și care este cea mai importantă ramură. Asta reiese din cifrele de afaceri, veniturile pe care le are statul în urma activității fermierilor și industriei prelucrătoare, precum și numărul de oameni pe care-i implică în activitatea de muncă. „Această principală forță economică a nimerit într-o situație foarte dificilă din cauza anului agricol 2020: secetă severă, înghețuri în primăvară, după care a urmat grindina. În special, agricultorii care cultivă grupa a doua de cereale consideră că au pierderi estimate de la 80 la 100%, de aceea cerințele lor sunt absolut legitime”, a spus Igor Boțan.
Potrivit lui, protestele pe care le desfășoară agricultorii au loc în baza legii privind întrunirile și sunt pe deplin legale, dar și legitime. „Un alt necaz pe care-l consideră agricultorii este faptul că, în etapele în care au început protestele, prima decadă a lunii august, apoi luna octombrie, au fost tratați inadecvat de forțele de ordine, care au încercat să-i înspăimânte pentru a opri protestele, lucru care i-a și mobilizat. Ultima picătură a fost proiectul legii bugetului cu ridicarea TVA de la 8% la 12%”, a afirmat Igor Boțan.
Potrivit expertului, moldovenii protestează circumstanțial, adică atunci când există anumite fenomene sociale, dar și când reacționează la anumite proiecte politico-legislative. Un exemplu în acest sens este protestul organizat la începutul anilor 2000 de Partidul Popular Creștin Democrat, când PCRM a încercat să modifice legislația cu privire la limbă, istorie etc. „Apoi a venit o altă etapă a protestelor legate de reorientarea vectorului de integrare europeană spre cea eurasiatică și a culminat cu revolta din 7 aprilie 2009, probabil cel mai violent protest din țară. A urmat revolta din 2015-2016, legate de furtul miliardului”. Acum, spune Igor Boțan, asistăm la acest protest care, pe bună dreptate, dacă agricultorii nu vor fi ajutați de stat, circa 80% din ei riscă să falimenteze, ceea ce ar fi o lovitură fără precedent pentru întreaga țară.
În opinia lui Viorel Chivriga, expert în politici economice „IDIS Viitorul”, agricultorii cer ceea ce li se cuvine, în primul rând, atenție maximă, într-un an dificil cum este 2020. Lipsa atenției, manifestată pe parcursul anului, aduce deservicii și agricultorilor, și guvernanților. În opinia sa, protestele care au loc acum, au o conotație care nu are cum să nu se răsfrângă asupra situației din țară. „Instituțiile statului și parlamentarii au dat dovadă de lipsă de predictibilitate, ceea ce afectează foarte mult mediul de afaceri din țară. O lege care are valențe economice trebuie să fie discutată, iar lipsa stabilității pe plan legislativ îi surprinde pe agricultori și pe antreprenori și afectează modul de realizare a activităților economice. Revenirea la cota TVA de 12%, era firesc să fie discutată cu agricultorii”, spune Viorel Chivriga.
Potrivit expertului, TVA-ul este o propunere cu impact fiscal care o să afecteze o bună parte din agricultori, întrucât nu toți sunt plătitori de TVA. „Eșichierul antreprenorilor din agricultură este unul destul de mare, dar foarte mulți din ei nu sunt proprietari de terenuri agricole pe care le lucrează. Sunt gospodării țărănești care gestionează circa 25% din terenurile cu destinație agricolă. Respectiv, o parte vor fi afectate, altă parte nu vor fi afectate. Partea ce mai proastă este că o astfel de lege nu a fost consultată și a fost adoptată în mod tacită fără a lua în calcul consecințele”, afirmă Viorel Chivriga.
Expertul nu consideră că Republica Moldova poate să acorde subvenții ca și statele europene pentru că are economie mai puțin dezvoltată. „În mod cert, însă, agricultorii trebuie ajutați pentru a intra în anul agricol 2021 cu minime pierderi. Agricultorii care protestează au susținere din partea unor segmente ale populației care au avut de suferit nu mai puțin ca agricultorii”. El crede că, în condițiile actuale, se poate obține pentru agricultori prelungirea termenului de achitare a ratelor la credite de către băncile comerciale, pentru că cei care nu au terenuri trebuie să termine anul agricol cu achitarea la cei de la care au arendat terenurile agricole.
Vasile Bumacov, ex-ministru al agriculturii, ex-ambasador al Moldovei în Japonia, este de părere că agricultura este mai mult decât o activitate de business – „ea este și cultură, tradiție, istorie și mai reprezintă Republica Moldova peste hotare. De aceea, agricultura nu poate fi tratată ca orice altă industrie”. În opinia sa, în Moldova, autoritățile au reacționat la protestele și solicitările agricultorilor printr-o atitudine de tipul: „câinii latră și caravana merge”, dar acest lucru nu aduce la nimic bun, pentru că agricultorii sunt cei care simt mai bine pulsul realității. „În acest sens, înafara de cele mai mari probleme ale lor, este o mai mare catastrofă izolarea țării. Da, Moldova nu poate acorda subvenții cum o fac europenii, dar țara nu trebuie să se izoleze. Regimul politic în țară care duce spre nicăieri este o tragedie și eu cred că agricultorii au simțit acest lucru”, a spus ex-ambasadorul.
În opinia sa, agricultura trebuie să fie orientată la export, iar relațiile proaste cu vecinii nu favorizează acest lucru. Cea mai mare problemă a agricultorilor, în opinia lui Vasile Bumacov, este accesul pe piață, la export, înafara de accesul la finanțe care, iarăși, depinde de autorități. „Relații proaste sunt cu România, Federația Rusă, Ucraina. Un așa comportament al autorităților duce țara într-o direcție nepotrivită, nu e bine că autoritățile nu ascultă doleanțele agricultorilor, în contextul în care, mai mult de o treime din economie depinde de agricultură. În acest sens, cerințele economice ale protestatarilor sunt importante, dar cerințele de ordin politic sunt și mai importante”, a spus Vasile Bumacov.
Dezbaterea publică „Ce vor agricultorii? Ce vrea sau nu vrea guvernarea?”, este ediția a 164-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.