logo

Ce se întâmplă în America? Ce se va întâmpla în lume? Dezbatere IPN


https://www.ipn.md/ro/ce-se-intampla-in-america-ce-se-va-intampla-8004_1078953.html

Pe data de 6 ianuarie în preajma și în incinta Congresului Statelor Unite ale Americii s-au întâmplat lucruri care par să fie foarte neobișnuite, dar și foarte periculoase, care pot avea repercusiuni asupra acestei țări, asupra lumii întregi, inclusiv asupra Republicii Moldova, dacă se consideră parte a acestei lumi. Dacă este așa, dar și care sunt motivele, efectele și soluțiile pentru diminuarea acestor efecte, au discutat experții invitați la dezbaterea publică: „Ce se întâmplă în America? Ce se va întâmpla în lume?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, susține că, pe de o parte, unii experți americani vorbesc despre o tentativă eșuată a unei lovituri de stat, pe de altă parte, se propune noțiunea de „insurecție”, adică atentat sau o tentativă violentă de a prelua puterea. Potrivit lui, actualmente, reprezentanții Congresului SUA, discută foarte serios despre inițierea celui de-al doilea impeachment împotriva președintelui Donald Trump, iar capul de acuzație este tentativa de insurecție. În cel de-al 14-lea amendament la Constituția americană se discută despre insurecție și prin urmare, dacă președintele Trump va fi găsit vinovat, atunci acesta va avea interdicția de a ocupa funcții publice. În rezultat, el nu va mai putea candida pentru funcția de președinte, ceea ce el planifică să facă în 2024. „De acea noțiunea de „insurecție” contează foarte mult, deoarece discuția despre impeachment va fi în jurul acestei noțiuni”, a spus el.

Lovitura de stat, menționează Dionis Cenușa, în mod tradițional are loc cu ajutorul armatei și a altor instituții. „Acest lucru nu s-a întâmplat, dar comunitatea de experți americani spune că, spre deosebire de alte state unde instituțiile democratice sunt mai slabe, SUA, totuși, a demonstrat o anumită reziliență, de aceea alte instituții care de regulă sunt implicate în lovituri de stat, cum ar fi armata, mass-media publică, nu s-au alăturat demersului președintelui Trump și au rămas loiali prevederilor constituționale. În rezultat se observă o lovitură de stat eșuată și o tentativă de insurecție care va fi, cel mai probabil, crucială pentru viitorul carierei politice a lui Donald Trump”, a spus expertul.

Potrivit lui, evenimentul din SUA este important pentru că ceea ce se întâmplă acolo, de regulă, dictează cumva tonul democrației la nivel global: „De aceea, asaltul asupra Capitoliului, tentativa de a prelua puterea sau de a împiedica numirea oficială a lui Joe Biden în calitate de președinte, a transmis semnale alarmante pentru celelalte democrații”.

Valeriu Ostalep, expert în domeniul relațiilor internaționale și securității, ex-viceminstru de externe, susține că la sfârșitul anului 2020 avem de a face cu aceiași actori pe care i-am văzut 5 ani în urmă, la precedentele alegeri din SUA, iar acum se regăsesc aceleași voci precum: Joe Biden, Bill Clinton etc. și alte figuri care participă la procesul discutat în cadrul dezbaterii. Persoane care au un rol foarte important din punct de vedere politic și financiar nu doar în SUA, dar la nivel global. „Ceea ce se vede la televizor sau ceea ce furnizează presa despre actorii nemijlociți, reprezentanții mai multor partide și organizații radicale sunt recunoscute și în SUA. Exponenți ai organizațiilor cu tentă radicală participă în oricare țară, dar care de obicei eșuează doar niște mecanisme de realizare”, a spus expertul.

Din punctul său de vedere, Donald Trump a încercat să facă o lovitură de stat prin împiedicarea anumitor procese: „Pe 6 ianuarie a fost o tentativă de a împiedica realizarea acestor mecanisme legale, inclusiv discuțiile în Capitoliu, lucru care a eșuat”. Valeriu Ostalep crede că în câteva luni se vor auzi foarte multe lucruri despre care acum este imposibil să fie cunoscute. În opinia sa, este în interesul clasei politice de la Washington de a încheia o anchetă obiectivă asupra evenimentelor din 6 ianuarie. Valeriu Ostalep mai crede că Donald Trump a încercat să preia puterea ilegal sau cel puțin să împiedice mecanismele democratice, de aceea a califică evenimentele din 6 ianuarie drept o tentativă eșuată de stat. Ceilalți actori, în opinia sa, sunt mai puțin relevanți.

Ion Tăbârță, expert în domeniul relațiilor internaționale, este de părere că tot ce s-a întâmplat în SUA în ultimele 2-3 decenii, inclusiv politica de socializare, egalitarism, uneori dusă la extreme, a creat contrareacții. „Era evident ca după o politică de stânga, postmodernistă, promovată de președintele Obama, vor apare contradicții, iar pe acest fondal a venit un actor politic ca Donald Trump, care a fost ca un catalizator pentru anumite politici extreme. Drept urmare, s-a creat o polarizare a societății americane, iar după ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie s-a creat chiar o polarizare în rândurile partidului și electoratului republican”, a spus expertul.

Potrivit lui Ion Tăbârță, există și o anumită doză de arhaism în sistemul electoral american, care, până la urmă, i-a dat posibilitatea lui Donald Trup să speculeze fraudarea alegerilor, chiar dacă nu a adus niciun fel de dovezi concludente în acest sens. „Drept urmare, se atestă o situație fără precedent în SUA și pe alocuri și la nivel mondial”. Expertul este de acord că a avut loc o insurecție care trebuia să ducă la o lovitură de stat, „pentru că, în termini strict politologici insurecția este o tentativă violentă de preluare a instituțiilor publice cu implicarea maselor. Asta a fost pe 6 ianuarie, doar că a fost nereușită tentativa. Paradoxul e că acest lucru a fost făcut de putere, nu de opoziție cum se întâmplă ce obicei. În acest caz puterea trebuia să cedeze pașnic”. Potrivit expertului, insurecția a fost provocată de Donald Trump care așa și nu a recunoscut pierderea sa electorală și doar a radicalizat o parte a electoratului său.

Dezbaterea publică „Ce se întâmplă în America? Ce se va întâmpla în lume?”, este ediția a 166-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.