După desprinderea Republicii Moldova de fosta URSS, mulți moldoveni au fost nevoiți să îndure multe dificultăți pentru a ajunge în Europa în căutarea unei vieți mai bune. De cele mai multe ori trebuiau să treacă hotarele statelor europene clandestin, noaptea, prin păduri și alte locuri periculoase, ghidați de afaceriști care îi despuiau de bani, dar fără să le acorde prea multe garanții, inclusiv pentru viață. Pe acele timpuri, în mod legal, aproape că nu circulau nici oamenii, nici mărfurile și nici banii între Moldova și statele europene. Se întâmpla așa, în mare parte, pentru că nu existau relații dezvoltate între Republica Moldova și statele europene și nu existau căi de comunicații prin care să se realizeze aceste relații, inclusiv drumuri, rute de transport și alte elemente de infrastructură. De atunci, multe lucruri s-au schimbat spre bine atât în domeniul relațiilor, cât și în domeniul comunicațiilor. La această etapă, „Mecanismul pentru interconectarea Europei” vine să ofere Moldovei și moldovenilor oportunitatea de a beneficia în totalitate de relațiile, căile și rețele de comunicație de care dispune însăși Uniunea Europeană, acum și pe viitor. Despre Mecanism, dar și ce poate câștiga Moldova în baza acestuia au discutat participanții la dezbaterea publică, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că interconectarea Europei are în vedere o infrastructură de înaltă performanță în sectorul transportului, în sectorul energiei și în cel digital, care este esențială pentru o Uniune bine conectată și integrată, în care cetățenii și întreprinderile europene pot beneficia pe deplin de libera circulație și de piața unică. Rețelele transeuropene sunt, de asemenea, strategice în ceea ce privește implementarea uniunii energetice și a pieței unice digitale și dezvoltarea unor moduri de transport durabile.
„S-a constatat că fără sprijinul Uniunii Europene, operatorii privați și autoritățile naționale nu dispun de stimulente suficiente pentru a realiza proiecte mari de infrastructură cu impact transfrontalier și pentru a implementa sisteme și servicii interoperabile la nivel european.
De aceea, interconectarea Europei este foarte importantă. Mecanismul pentru interconectarea Europei sprijină proiecte cu o valoare adăugată ridicată la nivel european și contribuie la mobilizarea de investiții suplimentare din alte surse și dă efectul de sinergie pentru dezvoltarea Uniunii Europene”, a notat Igor Boțan.
Expertul menționează că absorbția resurselor financiare alocate din fondurile UE este un aspect foarte important prin prisma procesului de integrare europeană. Absorbția fondurilor depinde de capacitățile economice regionale. Iar capacității regionale de absorbție în UE țin de planificarea și programarea politicii de coeziune. „De aceea este foarte important ca influența fondurilor primite pentru dezvoltare economică să ia în considerare aspectul regional. Al doilea lucru foarte important se referă la faptul că influența fondurilor europene asupra procesului de convergență între țările UE, de asemenea, trebuie să fie luată în vedere. Și al treilea lucru important ține de capacitatea unei anumite țări să asimileze aceste fonduri”, explică expertul.
Alina Dandara, deputată din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, a menționat că proiectul, care prevede ratificarea Acordului privind participarea Republicii Moldova la programul euroropean „Mecanismul pentru interconectarea Europei”, semnat pe 9 mai, a fost ratificat săptămâna trecută în Parlament. Potrivit documentului, Republica Moldova va avea acces la mai multe fonduri nerambursabile pentru finanțarea proiectelor de infrastructură în domeniile transporturi, energie și digital. „Este nemijlocit o oportunitate care vine să îmbunătățească într-un plan social pozitiv viața cetățenilor noștri. Și aceasta pentru că programul ar putea facilita dezvoltarea proiectelor de interes comun pentru îmbunătățirea transportului, pentru creșterea siguranței energetice etc.”, a spus Alina Dandara.
Potrivit ei, pentru Uniunea Europeană programul oferă o oportunitate de lărgire a rețelelor transeuropene pentru a consolida piața unică europeană, precum și eficiența energetică în plan european, din care va beneficia, inclusiv, Republica Moldova, dar și Ucraina, care are nevoie de consolidarea „coridoarelor solidarității”.
Deputata a precizat că Republica Moldova este unicul stat non-european care are oportunitatea să acceseze aceste fonduri, printr-o participare în calitate de observator și fără drept de vot în cadrul acestui mecanism de interconectare. „Pentru participare, Republica Moldova va achita o taxă nesemnificativă, în două tranșe. Ține de un procentaj foarte mic raportat la PIB-ul Republicii Moldova și la prețurile de piață. Fonduurile care o să vină din Uniunea Europeană sunt considerabil mai mari decât această taxă infimă”, a mai spus Alina Dandara.
Mihai Mogîldea, vicedirector executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a declarat că Republica Moldova are de câștigat de pe urma interconectării cu țările Uniunii Europene și aceasta este miza programului. Este vorba despre interconectarea, în primul râd cu România, stat membru UE care reprezintă singura cale de acces către alte regiuni ale Europei. Respectiv, prioritate trebuie să fie valorificarea acestui potențial de interconectare cu România, atât în domeniul transporturilor, cât și în domeniul energetic. Și aceasta pentru că până la urmă este vorba despre o conectare fizică.
„Pe dimensiunea infrastructurii, transporturilor, vedem deja că există trei proiecte aprobate și anume pentru interconectarea cu localități aflate la frontiera moldo-română. Este vorba despre trei puncte vamale – Albița-Leușeni, Ungheni și Giurgiulești, care vor beneficia de fonduri pentru ca infrastructura în perimetrul acestor puncte vamale să fie modernizată și să fie fluidizat traficul”, explică Mihai Mogîldea.
„Pe dimensiunea energetică, este clar că miza noastră astăzi stă pe interconectarea energetică cu România, construcția liniilor de înaltă tensiune pentru a aduce energie electrică din România – proiect care ar trebui să se finalizeze până în 2025. Sper eu ca banii să fie îndeajuns pentru ca toate lucrările proiectului să fie realizate în termene optime. Și aceasta tot va fi o provocare destul de mare. Totodată, cred că ar trebui să investim mai mult în energie regenerabilă, în acomodarea Republicii Moldova la obiectivele de reziliență climatică a Uniunii Europene”, a precizat Mihai Mogîldea.
Pe dimensiunea digitală, în opinia sa, există mai multe oportunități care pot fi valorificate. Prioritatea ține de reducerea tarifelor la roaming, prioritate pentru care vor fi alocate fonduri din programele digitale ale UE. În același timp, este clar că vor fi necesare investiții în servicii digitale, iar experiența țărilor europene va fi foarte utilă pentru Moldova. De asemenea, este vorba și despre securitatea cibernetică, care la fel necesită investiții europene. „Și cu siguranță programul va oferi oportunități ca toate aceste lucruri să genereze în mod special impact pentru cetățenii Republicii Moldova”, consideră expertul IPRE.
Dezbaterea la tema „Ce poate câștiga Moldova din Mecanismul pentru interconectarea Europei, dacă...?” este a 284-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.