logo

Ce i-ar spune un „lituanian mediu” unui „moldovean mediu” despre viaţa în Europa?


https://www.ipn.md/ro/ce-i-ar-spune-un-lituanian-mediu-unui-moldovean-mediu-7978_1006229.html

Lituanienii apreciază mult posibilitatea de a munci, a călători liber şi  a studia  în toate ţările UE,  precum sprijinul economic pe care îl acordă UE ţării lor. Astfel a răspuns ministrul lituanian de externe, Linas Linkevicius, solicitării Agenţiei IPN de a prezenta eventualele argumente ale „lituanianului mediu”, într-o eventuală discuţie cu „moldoveanul mediu”, în favoarea opţiunii sale europene, după ce a trăit într-o ţară europeană şi în spaţiul european timp de 9 ani deja. Răspunsul este fixat în interviul „Moldova este aproape ca niciodată de scopul pe care şi-l propune la Vilnius”, publicat luni, 1 iulie 2013.

„Acelaşi sondaj al Eurobarometrului, în conformitate cu care 60 la sută din lituanieni s-au declarat eurooptimişti, a demonstrat că lituanienii apreciază cel mai mult în aflarea lor în UE posibilitatea de a munci în toate ţările UE, precum şi posibilitatea de a călători liber pe întreg teritoriul UE, de a studia în orice stat al UE. În afară de aceasta, beneficiile economice nu sunt mai puţin importante, în special în domeniul agriculturii, unde mijloacele financiare ale UE constituie aproape un sfert din toate veniturile din activitatea în agricultură. Apropo, sprijinul structural al UE constituie circa o treime din bugetul Lituaniei (fapt care a acordat Lituaniei un sprijin considerabil în depăşirea crizei economice). În ultimii şase ani, Lituania „a obţinut”, pentru fiecare lit introdus în bugetul UE, mai mult de cinci. Consider că şi „moldoveanul mediu”, fiind chiar şi euroseptic, ar aprecia aceste priorităţi”, a spus ministrul lituanian.

El a adresat moldovenilor invitaţii să se convingă de adevărul celor spuse mai sus. „Apropo, ca şi în multe alte cazuri, este mai bine o dată să vezi, decât să auzi de o sută de ori: este de ajuns să vizitezi Lituania şi să apreciezi cu ochii proprii, câte proiecte au fost realizate deja  şi câte diverse proiecte se mai execută în domeniul de renovare, de infrastructură etc., menite să îmbunătăţească calitatea vieţii oamenilor simpli. La majoritatea absolută a acestor obiecte veţi observa instalată o plăcuţă, pe care veţi citi că proiectul respectiv este finanţat parţial din fondurile UE”, a precizat şeful diplomaţiei lituaniene.

De asemenea, la solicitarea IPN, Linas Linkevicius, a împărtăşit din experienţa ţării sale, care, având aproximativ acelaşi punct de start ca şi Republica Moldova, după destrămarea fostei URSS, a reuşit mai multe pe calea integrării europene.

„Poziţiile de start” identice  nu determină o evoluţie similară a statelor, căci aceasta este dintotdeauna individuală. În ceea ce priveşte Lituania, a fost foarte important că integrarea euroatlantică a devenit scopul strategic imediat restabilirea independenţei noastre. Noi am depus cererea de aderare deja în anul 1995, ce-i drept, negocierile au început în anul 2000. Calea noastră spre aderare (cu începere de la 1 mai 2004) a fost deloc simplă, iar uneori a necesitat eforturi mari, dacă nu chiar enorme, şi o colaborare strânsă atât cu statele-membre ale UE, cât şi cu instituţiile europene, o înţelegere reciprocă dintre cetăţeni şi politicieni etc. Cu toate acestea, principala forţă motrice, aş spune, a constituit-o faptul că poporul Lituaniei a fost ferm convins, că viitorul nostru este doar în Europa. Aceasta a fortificat voinţa politică şi a unificat eforturile autorităţilor”, a spus ministrul de externe al Lituaniei.

Potrivit lui, un alt moment-cheie ţine de comportamentul clasei politice din ţara sa. „Un alt moment-cheie pe calea parcursă cu succes îl constituie faptul că, la timpul respectiv, toate partidele politice lituaniene au semnat acord privind scopurile unice de politică externă, cum ar fi, de exemplu, integrarea europeană. Astfel că există în viaţa statului chestiuni pentru care forţele politice trebuie să uite de interesele proprii, precum şi de ceea ce le deosebeşte, şi să se unească pentru a munci în numele realizării scopurilor strategice ale statului. În luna mai 2003, când s-a desfăşurat referendumul cu privire la aderarea Lituaniei la UE, au ieşti la votare 63,37% de alegători, dintre care 91,07% s-au pronunţat pentru aderarea ţării la UE. Ar fi de menţionat că, din momentul aderării la UE, lituanienii rămân cei mai mari eurooptimişti (circa 60% în decembrie 2012). Dacă ţi-ai propus un scop în care crezi, multe lucruri devin posibile. Apropo, aspiraţiile stabile şi consecvente ale Moldovei spre scopurile sale de integrare europeană constituie o reflectare fidelă a aceluiaşi lucru. Astfel că eu nu aş reda viitorul în culori sumbre. Cel mai important este să ştiţi ce aveţi de obţinut şi ca acest scop să consolideze munca tuturor păturilor societăţii, iar diversele forţe politice să transfere pe planul doi interesele înguste de partid”, a spus Linas Linkevicius, ministrul lituanian de externe, în interviul acordat IPN, întitulat „Moldova este aproape ca niciodată de scopul pe care şi-l propune la Vilnius”.

Astăzi, 1 iulie 2013, Lituania a preluat preşedenţia Consiliului Uniunii Europene.