După alegerile locale de săptămâna trecuta, politicieni, experţi şi electori vorbeau la unison despre nevoia formării cât mai rapide a unei noi coaliţii şi a unui nou cabinet de miniştri. Comuniştii au vorbit despre un cabinet de tehnocraţi, socialiştii vor sa modifice Constituţia ca preşedintele ţării sa fie votat în mod direct. Radio Europa Liberă, citat de IPN, scrie că după lamentabila experienţă a unui guvern minoritar prăbuşit la doar trei luni de la creare, scenariile de coalizare admise acum de experţi sunt trei, iar apelul de bază este ca actorii politici să nu procedeze ca în alte ocazii în care au întins negocierile până au pierdut dezastruos din încrederea electoratului.
Prima, în ordinea priorităţilor, variantă de coaliţie ar fi cea compusă din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal, care, potrivit analistului politic Igor Volniţchi, ar fi şi cea sugerată, indirect, de votul alegătorilor în parlamentarele din noiembrie şi localele recente. „Liderii celor trei partide nu vor avea de ales şi vor ceda fiecare ce vor putea pentru că o altă coaliţie pur şi simplu nu poate exista. Votul cetăţenilor a arătat clar voinţa pro-europeană, ceea ce înseamnă că liderii celor trei partide ar trebui să fie sinucigaşi ca să neglijeze din nou acest vot. Admit, totuşi, că ar exista şi un 5-10% să nu se ajungă la compromis din cauza frustrărilor şi supărărilor acumulate ani la rând. Şi atunci s-ar putea orice: fie un guvern tehnocrat fără acoperire clară politică, fie un guvern minoritar cu acoperire insuficientă, fie guvern de tranziţie, fie al salvării naţionale. Dar toate aceste variante ar intra într-o marjă de 5-10%. Cele mai mari şanse le acordăm unei coaliţii pro-europene de dreapta”, a opinat expertul.
La fel crede şi politologul Bogdan Ţîrdea, devenit după alegerile din noiembrie 2014 deputat pe lista Partidului Socialiştilor. „Cea mai plauzibilă ar fi alianţa PDM-PLDM-PL, cu un PCRM pe poziţii constructive. Ar fi o varniţă şi mai agreată de partenerii şi finanţatorii europeni. O asemenea alianţă se pliază cel mai bine pe interesele acestor partide. Chiar dacă PDM s-ar simţi mai confortabil într-o alianţă cu PCRM, dar lipsa banilor va împinge această formaţiune spre o coaliţie cu PL. Cel mai probabil, Ghimpu va renunţa la revendicările lui legate de procuror din exterior, admit că şi la pretenţiile asupra Ministerului Transportului, şi se va crea înţelegerea. Acum scopul lui Vlad Plahotniuc (prim-vicepreşedinte PDM n.r) e să-l strivească pe Vlad Filat (preşedinte PLDM n.r) ca el să-i cedeze lui Ghimpu (preşedinte PL) ministere care fuseseră înainte a PL. Nu m-aş mira să cedeze chiar şi vama sau alte instituţii care au rulaj financiar. Deci, presiunea acum e anume asupra lui Filat, ceea ce va produce inevitabil clivaje, nu m-ar mira chiar un nou război politic în toamnă”, şi-a expus părerea politologul.
Înţelegerea pe funcţia de premier va fi cea care va complica cel mai mult discuţiile, este de părere analistul politic Anatol Ţăranu. „Rezervele pentru manevrele politice deja s-au epuizat. În aceste condiţii, negocierea în termene îndelungate ar însemna să pui ţara într-un pericol enorm, dar şi imaginea liderilor pro-europeni s-ar deteriora. Cred că problema mare e desemnarea candidaturii prim-ministrului, dar şi partajarea unor ministere, luând în considerare faptul că intervine Partidul Liberal, buturuga care a răsturnat carul alianţei pro-europene data trecută. Liderii vor încerca să găsească o candidatură care să-i aranjeze pe toţi, Gaburici (fostul premier n.r) a fost o tentativă nereuşită, de data aceasta ei vor încerca să nu calce pe aceeaşi greblă şi vor găsi o candidatură care să fie agreată şi de populaţie. Concluzia mea este că şansa că va fi creată o coaliţie pro-europeană este foarte mare”, a menţionat analistul politic.
Corneliu Ciurea, un alt analist, crede că PL-ului îi va prinde bine în actualele condiţii un rol de opoziţie, dar în componenţa coaliţiei, iar acest lucru va ajuta cele trei partide să ajungă mai uşor la o înţelegere. „Este cam la suprafaţă că se va ajunge la un consens. Procurorul va fi o persoană din Republica Moldova, chiar dacă PL insistă pe altceva. Asta este începutul procesului de negocieri, când fiecare parte îşi formulează pretenţiile maxime, ca să facă cedări. PL va face aici cedări. PLDM şi PDM la fel vor ceda şi vor acorda cu un minister sau două mai multe PL-ului. Pentru că acum nu mai contează procesul, ci poziţiile de principiu. PL îşi va asuma rolul de opoziţie în coaliţie, îşi va rezerva dreptul să critice alianţa şi în aceste condiţii nu contează numărul de ministere. Premierul va fi de la PLDM, iar preşedintele Parlamentului va rămâne cel mai probabil acelaşi”, a concluzionat analistul politic.
Dacă, totuşi, cele trei partide pro-europene nu vor reuşi nici de această dată să se înţeleagă, următoarea variantă admisă de experţi ar fi alierea oficializată a PLDM şi PDM cu PCRM.
