Zilele acestea este marcată Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. „Zilele acestea” pentru că există diferite interpretări privind data adevărată a încheierii acelui război. Conform unor surse, Victoria ar trebui marcată nu pe 9 mai, ci pe data de 8 mai, când a fost semnată capitularea Germaniei hitleriste, „pentru prima dată”, iar alt punct de vedere duce tocmai la luna august 1945, când s-au încheiat luptele pe continentul asiatic. În același context, trebuie amintit faptul că ziua de 9 mai este considerată și „Ziua Europei”. Este adevărat că o mare parte din societatea moldovenească pledează clar pentru data de 9 mai în calitate de „Ziua Victoriei”. Situația este practic aceeași când vine vorba despre părțile beligerante în acel război. Majoritatea societății moldovenești crede sincer, că de partea răului a luptat Germania nazistă, condusă de Hitler, cu aliații săi, iar de partea binelui a luptat Uniunea Sovietică, condusă de Stalin, alături de aliații săi. Și foarte puțină lume este pregătită să accepte că și Germania, hitleristă, și Uniunea Sovietică, stalinistă, poartă aceeași vină enormă pentru începerea acelei conflagrații mondiale. De unde vine această discordanță în concepția unor dintre cetățenii moldoveni, și nu numai, au discutat invitații dezbaterii publice: „Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că ideologia politică este un sistem de idei despre viața politică a unei societăți care reflectă interesele acesteia și care se bazează pe viziuni, idealuri și valori comune. Cu ajutorul acestui instrument, partidele politice și susținătorii lor își explică acțiunile, deciziile și prioritățile. „Sigur că ideologiile au câteva funcții de bază, care merită să fie menționate. Prima dintre aceste funcții este de orientare. Prin asta se orientează oamenii în sistemul de idealuri, vederi, idei și valori ale oricărei mișcări sau instituții sociale”, a notat expertul.
Potrivit lui, o altă funcție este cea educațională. Este vorba despre împărtășirea cunoștințelor despre politică cu cetățenii, introducerea lor în cultura politică, formarea conștiinței publice etc. `Încă o funcție a ideologiilor este mobilizarea. Aceasta încurajează cetățenii să îndeplinească sarcinile atribuite de propagandă. Propaganda ajută la răspândirea ideologiei în rândul maselor. Această activitate fixează opiniile politice și valorile în mintea oamenilor, prin urmare, multiplică numărul de adepți. O altă funcție este atragerea de noi susținători. Această funcție creează o imagine pozitivă a liniei politice promovate de partidele care împărtășesc ideologiile respective. Și funcția de integrare ajută segmente large de oameni să se unească în susținerea ideilor și obiectivelor promovate de partidele care împărtășesc anumite ideologii declarate”, a menționat Igor Boțan.
Potrivit lui, un regim politic reprezintă sistemul de modalități și metode de realizare a guvernării, care se reflectă asupra statutului juridic al cetățenilor. De fapt, potrivit expertului, regimul politic indică asupra modalității de guvernare. Respectiv, sunt identificate trei tipuri de regimuri politice. Primul este cel democratic în care cetățenii se bucură de drepturi și libertăți, participă la guvernarea țării, își aleg liber conducătorii. Al doilea tip de regim este cel autoritar, drepturile și libertățile cetățenilor sunt reduse, iar guvernarea se bazează pe instrumente represive, structuri de forță. Și al treilea tip este regimul totalitar – când statul controlează în totalitate viața publică și pe cea privată, drepturile și libertățile cetățenești sunt reduse la maximum, iar metodele de guvernare sunt intimidarea și violența.
Scriitorul Alexandru Cosmescu, cercetător științific coordonator la Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu” și Institutul de Istorie ale Universității de Stat din Moldova, a declarat că textele fondatoare ale celor trei doctrine – fascismul, nazismul și stalinismul – conturează o serie de tipare comune. Mai exact, există o serie de trăsături prezente la fiecare doctrină care creează o senzație de asemănare izbitoare.
Potrivit lui Alexandru Cosmescu, prima trăsătură este faptul că ele se definesc în calitate de viziuni asupra lumii, care se pretind totale, care se pretind a oferi o explicație a întregii realități, se pretind a ghida orice tip de acțiune, nu doar cea politică. Și fiecare dintre ele se prezintă ca intolerantă în raport cu orice alte viziuni asupra lumii. „Deci, lupta fascistă, lupta nazistă și leninist-stalinistă se prezintă în calitate de lupte în viziuni asupra lumii. Fiecare viziune asupra lumii se consideră ea singura care trebuie să existe, care trebuie să se mențină și respectiv este intolerantă în raport cu celelalte”, a spus el.
„Chestia asta este prezentă la nivel discursiv în fiecare dintre ele. Intoleranța bolșevică este ceva cu care bolșevicii se mândreau. Hitler o numea teroare spirituală și această sintagmă de teroare spirituală o atribuia oricărei viziuni asupra lumii, care este conștientă de valoarea ei intrinsecă. O atribuia inclusiv creștinismului și există pagini în care Hitler vorbește cu aproape un fel de gelozie, cum că creștinismul a fost primul care devenit singura viziune asupra lumii valabilă într-un stat, atunci când Constantin a declarat-o religie oficială. Și nazismul ar trebui să urmeze același exemplu și să interzică oricare alte viziuni asupra lumii, să lupte împotriva lor și dacă este posibil să le reprime”, menționează Alexandru Cosmescu.
Cercetătorul spune că o altă trăsătură o reprezintă un profund anti-individualism care este prezent în fiecare dintre aceste trei doctrine. „Potrivit lor, individul nu valorează nimic decât în măsura în care el este reprezentant al ceva în care este mai mult decât el. În cazul fascismului este vorba despre stat și el este cel care totalizează întregul. Pentru nazism, individul este ceea ce este datorită rasei, națiunii din care face parte. Pentru marxism, individul nu are nicio valoare în absența clasei din care face parte. De exemplu, este proletar și poartă interesele proletariatului”, a spus el.
Șeful secției „Istoria Сontemporană, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Virgiliu Bîrlădeanu, doctor în istorie, conferențiar universitar, a declarat că, în sens istoric, există o întreagă discuție asupra naturii regimurilor nazist și stalinist. „Totodată, în sens științific, discuția continuă multe decenii, și în opinia sa, asupra acestei probleme, mai ales în prezent în contextul războiului declanșat de Federația Rusă contra Ucrainei și al tuturor ororilor care se produc acolo, s-a reluat discuția asupra naturii regimurilor totalitare. În ceea ce privește compararea acestor regimuri, discuția este una foarte complexă și în acest sens există studii și monografii de referință la care apelează cercetătorii. O abordare a regimului totalitar comunist o face Stefan Courtois, care descrie elementele fundamentale. În ceea ce privește compararea celor două regimuri. Ele nu sunt identice, dar sunt comparabile, există multe lucruri care sunt comune pentru ambele regimuri” a spus Virgiliu Bîrlădeanu.
Potrivit conferențiarului, Stefan Courtois accentuează că de fapt comunismul este o formă a totalitarismului. „La fel, insistă asupra naturii criminale a acestui regim. Insistă și argumentează asupra faptului că regimurile de natură comunistă au produs în jur de o sută de milioane de crime în toată lumea. Există câteva elemente caracteristice pentru acest regim și, în primul rând, ideologia și tendința de a pune sub control toate laturile existenței umane, și reieșind din aceasta este folosită violența – toate laturile de control asupra societății. Acestea au adus victime multiple care au fost în țările în care a existat acest regim”, susține Virgiliu Bîrlădeanu.
Potrivit lui, există și alte studii în care cercetătorii și-au pus întrebarea cât de comparabile sunt aceste regimuri. „Există elemente care fac și deferența. De exemplu, în cazul nazismului, acest regim a apărut într-o țară industrial dezvoltată, cu instituții democratice, prin anumite mecanisme. Este elementul său specific în comparație cu stalinismul care a apărut în alt context, într-o țară agrară, cu o societate care nu avea aceste tradiții democratice. Și apar discuții care continuă și azi – cât de asemănătoare sunt aceste două regimuri. Concluzia este că aceste regimuri nu sunt identice, dar sunt comparabile. Și lucrul acesta se reflectă în documentele, declarațiile și rezoluțiile Uniunii Europene, ale altor instituții internaționale care au abordat problema vizavi de ce ceea ce ține de memoria și istoria victimelor regimurilor totalitare”, menționează Virgiliu Bîrlădeanu.
În opinia sa, pentru aceste regimuri este caracteristic cultul personalității. „Ele au făcut împrumuturi reciproce în ceea ce ține de ideologie. A existat o atracție reciprocă dintre ele. La fel, a existat și o perioadă de colaborare, mai ales după încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov – o colaborare economică, colaborare care trezește multe semne de întrebare”.
Dezbaterea publică cu tema „Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul?”, este ediția a 9-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.