Al doilea război din Karabah s-a încheiat cu victoria glorioasă a Azerbaidjanului, întoarcerea oficială a teritoriilor ocupate anterior. Și nu există azeri care să nu-i mulțumească președintelui și comandantului-șef suprem Ilham Aliyev pentru acest lucru. Dar toată lumea este interesată de cea ce se va întâmpla în continuare? Va începe un nou război, așa cum vor opoziționistii armeni? Și ce se va întâmpla cu teritoriile eliberate, care sunt controlate de forțele de menținere a păcii rusești? Când vor putea să se stabilească coloniștii azeri forțați, care au fost expulzați de acolo în anii '90 ai secolului trecut și așteaptă această întoarcere acasă? Și multe alte întrebări, de exemplu, cum pot trăi împreună armenii și azerbaidjanii în Nagorno-Karabah? 
Războiul din Karabah a trecut acum de la o fază fierbinte la una politico-diplomatică, întrucât, în ciuda acordului de pace și a revenirii teritoriilor, rămân multe întrebări și revendicări cu privire la ceea ce au făcut agresorii armeni de-a lungul acestor 30 de ani pe ținuturile azere.
Având în vedere aspectele de mai sus, continuarea negocierilor este un proces inevitabil. Problemele coexistenței în continuare a armenilor și azerbaidjanilor, problemele frontierelor din regiune și altele necesită, fără îndoială, o discuție suplimentară. Toate aceste întrebări își vor găsi soluția în timp. Este important să înțelegem că astăzi Azerbaidjanul este câștigătorul și mediatorii internaționali vor trebui să-l asculte, realitățile s-au schimbat. Azerbaidjanul și-a restabilit granițele recunoscute la nivel internațional, și-a redat integritatea teritorială, ghidat de normele și principiile dreptului internațional.
În ceea ce privește momentul în care migranții forțați vor putea să se întoarcă în țările lor natale, acest lucru necesită și timp. Teritoriile returnate nu sunt practic potrivite pentru viață după vandalii armeni. Este nevoie de o perioadă lungă de restaurare, este necesar să fie ridicati orașele și satele de pe ruine. Si Azerbaidjanul a început deja lucrările de restaurare, în special, sunt construite drumuri, școli și spitale sunt restaurate. Președintele Ilham Aliyev a spus că atât investițiile locale, cât și cele străine vor fi direcționate către regiune. Karabakh va deveni în curând una dintre regiunile prospere din Azerbaidjan. Timpul va arăta dacă azerbaidjanii și armenii vor putea trăi împreună pe aceste meleaguri. La rândul său, Azerbaidjanul va oferi tuturor locuitorilor din Nagorno-Karabakh aceleași drepturi și condiții. Totul depinde de armeni.
Vorbind despre dacă ostilitățile din Nagorno-Karalse vor relua în viitorul apropiat, așa cum dorește opoziția armeană, ar trebui să înțelegem că acest lucru nu este posibil. Faptul este că această opoziție este susținută de o mică parte a societății armene. Oricât de dificilă ar fi situația din Armenia, nu este o masă imensă și critică de protestatari care intră pe străzile din Erevan, ceea ce l-ar obliga pe Pașinyan să demisioneze. Au trecut aproape 2 luni și nici măcar nu se gândește să plece. În ciuda înfrângerii militare grave și a enormului stres național pe care îl întâmpină populația din Armenia, maximul pe care îl poate face opoziția este de a aduce în stradă aproximativ cinci mii de oameni, aceștia sunt în principal armenii din Karabakh. Cu toate acestea, încrederea populației în Pașinyan rămâne. Armenii obișnuiți cunosc bine sistemul relațiilor politice din țară. Ei sunt deja conștienți de conflict și, în același timp, toată lumea este obosită de lipsa de speranță și de lipsa unor linii directoare clare pentru viitor. Acest lucru se vede clar în exemplul emigrației ridicate din țară. Iar faptul că clanul Karabakh a pierdut în fața lui Pashinyan este o dovadă că armenii s-au săturat de Karabakh. Pe de o parte, sunt jigniți că au fost învinși de armata azeră, iar pe de altă parte, societatea armeană înțelege ce s-a întâmplat. Oamenii care trăiesc în interiorul sistemului analizează evenimentele, știu cine este de vină și ce a dus la înfrângere. Nu există încredere în trecut, deoarece guvernul anterior a fost corupt și ea a fost cea care a adus țara într-un astfel de stat. Înfrângerea din războiul din Karabah a fost o chestiune de timp. Iar Ilham Aliyev a spus recent că Azerbaidjanul a învins nu armata lui Pashinyan, ci armata liderilor anteriori ai țării, Kocharian și Sargsyan. Acum este important ca poporul armean să înțeleagă că mediatorii internaționali nu susțin plecarea lui Pashinyan, că acest lucru nu va da nimic, iar războiul nu este o cale de ieșire, ci, dimpotrivă, se conduce în mormânt. Și ei înțeleg acest lucru în cea mai mare parte. Mai mult, președintele Putin și Rusia au vorbit în mod repetat despre acest lucru, că reluarea războiului pentru Armenia ar fi ca o sinucidere. Forțele internaționale, inclusiv diaspora armeană, nu sunt interesate de căderea actualului guvern din Armenia. În timp, situația din Armenia se va stabiliza, fondul emoțional va scădea, oamenii vor evalua situația mai sobru, iar emoțiile de protest de stradă se vor transforma în polemici calme despre cele întâmplate.
Da, există provocări din partea grupărilor militare armene ilegale, dar Azerbaidjanul nu se angajează în ele. Operațiunile antiteroriste se desfășoară în conformitate cu legea. Aceste cazuri sunt izolate. În general, încetarea focului este respectată. Este important să înțelegem că partea azeră nu are nevoie de un nou război, a câștigat deja, ci de orice încercări a incalca integritatea teritorială, o va suprima și orice manifestare a fascismului armean va fi distrusă decisiv. Președintele Azerbaidjanului și comandantul-șef suprem Ilham Aliyev a spus: „Dacă fascismul armean își ridică din nou capul, îi vom zdrobi capul cu un pumn de fier”. Și așa va fi.
Ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova Gudsi Osmanov
----------
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.
