Ce a adus bun anul 2017 în procesul de reglementare transnistreană. Campanie IPN

https://www.ipn.md/ro/ce-a-adus-bun-anul-2017-in-procesul-de-reglementare-transnistreana-campanie-ipn-7978_1039156.html

Cu bune, cu rele, anul 2017 ajunge la final și este momentul potrivit să facem totalurile. Cu această ocazie, IPN a adunat prin lume gânduri bune, de această dată doar bune, de la cei care iau decizii și de la cei pentru care se iau decizii. Ce a adus bun anul 2017? La această întrebare i-am provocat să răspundă pe cei care au acceptat să ne fie alături în dorința noastră de a găsi ceea ce este bun în lucrurile care ne înconjoară și în evenimentele care ne marchează. Chiar dacă de mai multe ori nu toate merg așa cum ne-am dori, câștigă omul și câștigă societatea care are capacitatea să vadă și în probleme, și în lucruri mai rele, o oportunitate în plus de implicare pentru a schimba lucrurile în bine. Pentru fiecare dintre subiectele abordate venim cu mai multe clasamente care reflectă poziția celor care le-au întocmit. Mai jos vedeți ce a adus bun 2017 în procesul de reglementare transnistreană.
---

Clasamentul Biroului pentru Reintegrare:

1. Pe cinci probleme istorice și de interes major pentru populația de pe ambele maluri ale râului Nistrul au fost agreate în negocieri soluții viabile, prin semnarea pe 3 și 25 noiembrie 2017 a mai multe decizii protocolare.

„A fost semnat, la 3 noiembrie, protocolul privind deschiderea podului peste râul Nistru din preajma localităților Gura Bâcului și Bâcioc. Pe 25 noiembrie au fost semnate mai multe decizii protocolare. Este vorba despre protocolul cu privire la asigurarea funcționării școlilor moldovenești cu predare în grafia latină, cu privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană, cu privire la unele măsuri de reglementare a problemelor legate de realizarea mecanismului din anul 2006 referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca și cu privire la măsurile de organizare a interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor”.

2. S-a desfășurat o nouă reuniune oficială a Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană.

„După o pauză de aproape un an și jumătate în formatul de negocieri „5+2”, grație eforturilor depuse de către autoritățile moldovenești, relansării dialogului și impulsionării procesului la nivel de lideri, dar și a realizărilor substanțiale obținute de către părți prin semnarea a cinci decizii protocolare sectoriale, pe 3 și pe 25 noiembrie, pe probleme de interes major, dar, și a implicării productive a reprezentanților mediatorilor și observatorilor, în perioada 27-28 noiembrie, în orașul Viena, Austria, s-a desfășurat o nouă reuniune oficială a Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană, rezultatele căreia au fost formalizate într-un Protocol (aşa-numitul Protocol de la Viena)”.

3. A avut loc o nouă întrevedere dintre premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

„A fost reluat și dialogul la nivel de lideri, având loc trei întrevederi în acest sens. După o pauză de mai bine de doi ani și jumătate, a avut loc o nouă întrevedere dintre premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care au participat pe 18 noiembrie la ceremonia oficială de deschidere a podului dintre satele Gura Bâcului și Bâcioc”.

4. Platformele de dialog pentru reglementarea transnistreană s-au caracterizat printr-o activitate productivă.

„Interacțiunea dintre platformele de dialog pentru procesul de reglementare transnistreană s-a caracterizat printr-o activitate productivă și mai intensă comparativ cu anii 2016 și 2015, având loc nouă întrevederi ale reprezentanților politici, 34 de ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale pentru promovarea măsurilor de consolidare a încrederii și 44 de ședințe ale Comisiei Unificate de Control”.

5. A fost adoptată Declarația cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”.

„La cea de-a 24-a reuniune a Consiliului de Miniştri al OSCE, care a avut în perioada 7-8 decembrie, în orașul Viena, Austria, a fost adoptată Declarația cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, care reafirmă poziția fermă a statelor participante ale OSCE de a identifica o soluție comprehensivă, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional, cu determinarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, în măsură să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale locuitorilor din regiune”.

Clasamentul Asociației Promo-LEX:

1. Recomandările Organizației Națiunilor Unite

„În 2017, statele membre ONU au făcut recomandări privind situația drepturilor omului din Republica Moldova. Din totalul celor 209 recomandări, Chișinăul s-a angajat să promoveze drepturile omului în regiunea transnistreană, ca parte componentă a Republicii Moldova: victimele încălcării drepturilor omului trebuie să primească asistență; monitorizarea drepturilor omului se face prin stabilirea unui mecanism dedicat acestui scop, cu implicarea societății civile de pe ambele maluri ale râului Nistru; promovarea drepturilor omului în regiunea transnistreană trebuie să continue; apărătorii drepturilor omului nu trebuie să fie supuși intimidărilor”.

2. Șase hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului privind regiunea transnistreană

„Încă șase hotărâri pe cauze de violare a drepturilor omului în regiunea transnistreană au fost pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest număr este egal cu numărul cazurilor în care s-au examinat violările drepturilor omului până în anul 2016. Aceste hotărâri reprezintă o garanție pentru victime privind faptul că drepturile lor vor fi protejate. De asemenea, implică autoritățile să întreprindă acțiuni pozitive în vederea neadmiterii violărilor”.

3. Planul Național în Domeniul Drepturilor Omului

„Aprobarea de către Guvern a Planului Național în Domeniul Drepturilor Omului pentru anii 2018-2022 reprezintă un pas determinant pentru promovarea drepturilor în partea stângă a Nistrului. Acesta este cel mai relevant document de politici publice în domeniul drepturilor omului, cu un subcapitol separat pentru regiunea transnistreană. Printre prevederile importante sunt prevenirea și combaterea torturii și tratamentelor inumane, asigurarea drepturilor la educație în regiune și documentarea populației din partea stângă a Nistrului”.

4. Deciziile protocolare

„Anul 2017 a marcat mai multe progrese în procesul de negocieri, cum ar fi semnarea anumitor decizii protocolare. Acestea conțin o asumare a garantării drepturilor anumitor categorii de persoane. Prin urmare, a fost obținută redeschiderea podului peste Nistru, care face legătura între satele Gura Bâcului şi Bâcioc”.

5. Punctul de control moldo-ucrainean Cuciurgan-Pervomaisc

„Reprezentanții poliției de frontieră, dar și vameșii ucraineni și moldoveni desfășoară, începând cu 31 mai 2017, controlul comun la punctul de trecere a frontierei de stat Cuciurgan-Pervomaisc. Scopul este restabilirea controlului asupra întregului perimetru al frontierei de stat moldo-ucrainene”.

Clasamentul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol:

1. S-a păstrat un contingent de 150 de elevi.

„În pofida presiunilor pe care le-am avut din partea regimului separatist din Tiraspol, am putut păstra un contingent de 150 de elevi în liceul care se află într-o urbă unde nu există nici o grădiniță în limba română, unde aproape că nu se aude vorba românească”.

2. Liceul Teoretic „Lucian Blaga” este printre primele zece licee din Moldova după rezultatele obținute la BAC.

„Și în anul 2017 absolvenții Liceului Teoretic „Lucian Blaga” au susținut cu brio examenele de bacalaureat, clasându-se în primele zece licee din Republica Moldova, poziționându-se pe locul șapte, în primele zece locuri.

3. A crescut numărul elevilor în clasa I în comparație cu anii precedenți.

4. Ion Iovcev marchează un sfert de veac la conducerea liceului.

Ion Iovcev: „În acest an, pe 27 mai s-au împlinit 25 de ani, un sfert de veac, de când sunt directorul acestei instituții de învățământ cu predare în limba română din Tiraspol, care se numește Liceul Teoretic „Lucian Blaga”.

5. A fost semnat protocolul în privința școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului.

„Tot în acest an a apărut un pic de speranță și cred că vom putea activa mai ușor, fără presiuni și umilință din partea autorităților din zonă după semnarea protocolului în privința școlilor cu predare în limba română din raioanele de Est ale Republicii Moldova și orașul Bender”.

Alte materiale din seria „Ce a adus bun anul 2017 în...”: