CCCEC reclamă că autorităţile nu prezintă întotdeauna spre expertizare anticorupţie proiectele elaborate

Cea mai importantă deficienţă în înfăptuirea expertizei anticorupţie a legislaţiei este faptul că autorii proiectelor actelor legislative şi normative nu le prezintă întotdeauna spre expertizare Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Este concluzia CCCEC, care se conţine în Raportul naţional anticorupţie 2008, citat de Info-Prim Neo. „Deşi expertiza proiectelor este obligatorie din anul 2006, mai sunt autorităţi care, prin şmecherii, ne ocolesc”, a declarat marţi, 9 decembrie, vicedirectorul CCCEC, Vitalie Verebceanu, în cadrul lucrărilor Conferinţei Naţionale Anticorupţie. Vitalie Verebceanu susţine că centrul a sesizat Guvernul cu privire la această problemă. Pentru a o înlătura, CCCEC îşi propune să organizeze training-uri şi să elaboreze o broşură privind expertiza anticorupţie. Experţii CCCEC au ajuns la concluzia că cel mai frecvent factor de coruptibilitate este formularea lingvistică ambiguă. Acest factor este urmat de norme care acordă discreţie excesivă autorităţilor publice şi normele de trimitere, de blanchetă sau normele în alb (prevăd competenţa autorităţii de a stabili în mod autonom reglementări cu caracter normativ, interdicţii etc). În toate aceste cazuri, la implementare, normele pot acorda autorităţii responsabile posibilitatea de a-şi crea condiţii care să îi faciliteze activitatea, chiar şi în detrimentul intereselor beneficiarilor. O altă deficienţă este condiţionată de faptul că proiectele nu întotdeauna sunt supuse unei bune evaluari economico-financiare. Deficienţa în fundamentarea economico-financiară a proiectelor a fost constatată şi de experţii organizaţiei neguvernamentale Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care efectuează expertiza coruptibilităţii legislaţiei în paralel cu CCCEC. De asemenea, experţii CAPC au constatat că circa 80% dintre notele informative la proiectele de legi au un caracter formal. Expertul CAPC, Corneliu Gurea, a menţionat că Parlamentul a acceptat, anul trecut, jumătate din obiecţiile organizaţiei la proiectele examinate. Totodată, au fost acceptate 80% din obiecţiile formulate de CCCEC. În acelaşi timp, expertul Transparency International (TI) Moldova, Efim Obreja, a reclamat că nici una din obiecţiile formulate de TI nu au fost luate în seamă de Parlament. „Deşi expertizarea legislaţiei este obligatorie, obiecţiile sunt cu titlul de recomandare şi nu sunt întotdeauna incluse în textul final al legilor”, a explicat vicedirectorul CCCEC. Expertiza anticorupţie a legislaţiei a fost instituită ca măsură obligatorie în 2006, odată cu operarea modificărilor în Legea privind actele legislative şi Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.