Sintagma „simboluri naziste sau asemănătoare până la confundare” nu corespunde condiţiilor de claritate a legii. La 23 noiembrie, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea în acest sens pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea privind contracararea activităţii extremiste. La originea cauzei se află sesizarea depusă de către Ştefan Creangă, deputat în Parlament, transmite IPN.
Audiind argumentele părţilor şi examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că articolul 32 din Constituţie garantează tuturor cetăţenilor libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că libertatea de exprimare nu este un drept absolut, fiind susceptibil de restrângeri care urmează să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim şi să nu aducă atingere însăşi esenţei libertăţii de exprimare. Curtea a constatat că, potrivit legii, propagarea şi demonstrarea în public a atributelor sau a simbolicii naziste, a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confundare, cu atributele sau simbolica nazistă este calificată drept activitate extremistă.
Examinând Legea privind contracararea activităţii extremiste, Curtea a constatat lipsa unei definiţii legale clare a atributelor şi simbolicii naziste. Curtea a menţionat că atât articolul 23 din Constituţie cât şi Curtea Europeană prin jurisprudenţa sa impune ca normele adoptate de autorităţile publice să fie suficient de accesibile, clare şi previzibile. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, o normă este accesibilă şi previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să prevadă, consecinţele care pot apărea dintr-o normă.
Curtea a subliniat că în lipsa indicării precise a listei sau a noţiunii care constituie atribute şi simboluri naziste, prevederile legale devin imprecise şi neclare, astfel încât nu permit cetăţenilor să înţeleagă care simboluri sunt interzise, care sunt asemănătoare cu cele naziste şi, în acelaşi timp, acordă instanţelor judecătoreşti o marjă de discreţie extrem de largă în aplicarea acestora.
În acest sens, Curtea a reţinut existenţa hotărârilor judecătoreşti cu interpretări diametral opuse a prevederilor din Legea privind contracararea activităţii extremiste. Prin prisma celor enunţate, Curtea a reţinut că lipsa clarităţii atributelor sau a simbolicii naziste, a atributelor sau simbolicii asemănătoare, până la confundare, cu cele naziste constituie o restrângere a libertăţii de exprimare, fapt contrar Constituţiei.
