Precedentul moldovenesc ar putea deveni o sursă de inspirație pentru regimurile oligarhice din Georgia și Ucraina, dacă acestea vor simți amenințarea unei anihilări iminente a sistemelor clientelistice care le aparțin, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Într-o formă subtilă, partidul de la conducerea țării a reușit să îmbine implementarea parțială a unor prevederi ale Acordului de Asociere (aspecte tehnice în comerț, sectorul vamal etc.) cu ignorarea, amânarea sau încălcarea altora (politicile anti-corupție, asigurarea concurenței libere, statul de drept etc.), explică politologul.
În opinia lui Dionis Cenușa, implementarea hibridă a angajamentelor față de UE creează o marjă largă de manevră pentru guvernare, în care avansurile sunt diminuate de regrese, iar progresul general este foarte fragil.
El consideră că cele întâmplate deja în Moldova în contextul „invalidării alegerilor din municipiul Chișinău” deschide noi „perspective” pentru regimurile politice similare din regiune, al căror punct comun de comparație este monopolul forțelor oligarhice asupra procesului de luare a deciziilor politice.
Precedentul moldovenesc exemplifică o competiție dintre actorii oligarhici și instituțiile UE. Deocamdată, primii dovedesc faptul că UE poate fi indusă în eroare, iar relația cu aceasta poate fi exploatată în folosul propriei agende politice, accentuează Dionis Cenușa. În același timp, el crede că UE își dezvăluie slăbiciunile, care decurg din gândirea strategică, stricta ghidare de prevederile legale agreate și refuzul de a intra în jocul actorilor locali.
Primul aspect al precedentului moldovenesc ține de faptul că acesta proiectează capacitatea unei guvernări de a se confrunta cu UE, atunci când vine vorba de supraviețuirea sa politică, punctează politologul.
Mai mult ca atât, guvernarea în cauză poate trece cu vederea pre-condițiile politice cu care este condiționată asistența macro-financiară din partea UE. La fel ca și Moldova, reamintește Dionis Cenușa, Ucraina și Georgia beneficiază de asistența UE, care implică cerințe tehnice cu privire la respectarea instituțiilor democratice. El precizează că guvernarea de la Chișinău a fost mereu reticentă vizavi de precondițiile politice de la bun început și chiar le-a comparat cu intervenții în afacerile interne sau limitarea suveranității.
Iar cel de-al doilea aspect, descris de Dionis Cenușa, denotă gradul de sacrificiu pe care și-l poate permite o guvernare în deteriorarea conștientă și deliberată a dialogului cu UE, cu condiția că pot fi accesate ajutoare financiare și legitimitate externă din alte surse.
Mai exact, specifică politologul, guvernarea a reușit să coordoneze în mod excelent relația cu FMI și Banca Mondială, compensând astfel relația șifonată cu UE.
Totodată, centralizarea atenției spre soluționarea dosarului transnistrean a echilibrat atitudinea guvernelor naționale din interiorul UE care, odată cu preluarea președinției de către Austria, este preocupată în primul rând de probleme existențialiste (migrația, frontierele externe) și Balcanii de Vest, subliniază politologul.
Fără o reacție dureroasă pentru guvernare, precedentul moldovenesc riscă să se extindă spre Georgia și Ucraina în viitorii ani, concluzionează Dionis Cenușa.
