Sume de miliarde care figurează în tranzacțiile suspecte în cazul „Laundromat” au ajuns în 62 de state ale lumii. Declarația a fost făcută de directorul adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Evghenii Sîrbu, făcute în cadrul primelor audieri publice desfășurate de Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova, transmite IPN.
Potrivit directorului Vasile Șarco, Vasile Șarco, în anul 2010 serviciul a recepționat de la o unitate bancară o informație privind o tranzacție suspectă cu implicarea mai multor actori. Astfel că toate tranzacțiile suspecte pe durata investigațiilor au fost analizate și cercetate de către serviciu. În perioada 2011 – 2014 s-au făcut trei controale tematice și unul la întregul sistemul bancar. Totodată, serviciul a acumulat dosarele interne de la instituția bancară vizată, dar și a sesizat aproximativ 100 de state pentru obținerea informațiilor.
El mai spune că, în perioada 2010-2012, Serviciul era focusat pe obținerea informațiilor despre originea banilor care veneau dintr-o țara străină. Unele state europene au refuzat furnizarea informației motivând că nu există date cu privire la originea criminala a banilor. Suma totală a tranzacțiilor s-ar ridica la peste 22 de miliardele dolari. Potrivit lui Vasile Șarco, conversia rublelor în valută a fost făcută în sistemul bancar rusesc și, la prima vedere, aceasta nu s-a reflectat asupra sistemului de schimb valutar din Republica Moldova. Persoanele care au ridicat banii nu sunt persoane rezidente al Republicii Moldova, dar intrau în țară prin segmentul transnistrean în acea perioadă.
Întrebați dacă din șirul de companii prin care s-a produs „Landromatul” sunt unele controlate de actuali, foști politicieni sau persoane publice, reprezentanții SPCSB au spus că sunt, fără să ofere detalii. Ei au mai relatat că instituția deține multe informații confidențiale care nu pot fi transmise într-o formă publică, solicitând o ședință închisă în formatul prezenței fizice.
În context, data următoarei ședințe, de data aceasta închise, va fi decisă săptămâna viitoare.
