Influența mediului de afaceri în alegeri și, în consecință, expunerea deputaților aleși la interesele mediului de afaceri, poate fi redusă prin sancțiuni mai dure pentru coruperea alegătorilor, dar și prin obligativitatea prezentării de către concurenții electorali a cazierului de integritate. Există și alte mecanisme care ar trebui aplicate pentru a preveni folosirea banilor într-un mod netransparent și pentru a pune concurenții electorali în aceleași condiții. Propunerile au fost discutate în cadrul dezbaterilor cu privire la proiectul de modificare a sistemului electoral, organizate la Parlament, transmite IPN.
Deputatul democrat Sergiu Sârbu a declarat că se cere asigurarea funcționalității instituțiilor nou create, cum ar fi: Autoritatea Națională de Integritate și Agenția de Recuperare a Bunurilor infracționale pe lângă CNA, care dispun de pârghiile necesare pentru verificarea oricărei ingerințe. „Suntem gata să venim și cu niște măsuri ce țin de eficientizarea luptei împotriva corupției, abuzului și să lucrăm intens pe reforma justiției”, a adăugat Sergiu Sârbu.
Fostul ministru al apărării, Valeriu Pleșca, a spus că oamenii de afaceri aduc plus valoare bugetului de stat, iar prin presupusa luptă împotriva corupției se încearcă scoaterea lor din circuitul activ. Or, dimpotrivă, aceștia trebuie să fie prezenți în acest circuit.
Analistul politic Roman Mihăeș este de părere că introducerea conceptului de cazier de integritate în legislație este esențială dacă se vrea zdrobirea corupției și închiderea accesului spre Parlament și Guvern pentru persoanele care în trecutul lor au avut „pete”.
Comentatorul politic Vitalie Catană a calificat unele recomandări de reducere a influenței oamenilor de afaceri în alegeri drept abordări leniniste „La Lenin era această abordare prin prisma claselor. Sigur, dacă sunt probleme la capitolul finanțării partidelor sau a campaniilor electorale, asta e altceva și ține de proceduri. Eu cred că, chiar dacă unele lucruri provin de la Comisia de la Veneția, trebuie să le filtrăm, aplicând rigorile științei juridice, pentru că procesul legislativ prevede și asta. Dacă cei de la Comisie nu le cunosc, le amintim noi”, a spus Vitalie Catană.
Liderul Grupului Parlamentar Popular European în Parlamentul Republicii Moldova, Valeriu Ghilețchi, crede că sunt și alte mecanisme, decât cele sugerate de autorii proiectului de modificare a sistemului electoral, pentru a asigura acea echitate care se cere între concurenții electorali.
Activistul Sergiu Ungureanu a menționat că în contextul acțiunilor de excludere a expunerii concurenților la interesele mediului de afaceri ar trebui introduse sancțiuni și pentru traseismul politic. „Aceasta este cea mai mare problemă. Această lege (de modificare a sistemului electoral, n.r.) este propusă de un partid care a intrat cu 19 deputați în Parlament și acum are 60. Integritatea lui ar trebui să ne îngrijoreze în primul rând”, a spus Sergiu Ungureanu.
Comisia de la Veneția, în cadrul ședinței plenare din 16 iunie, a adoptat „opinii critice” privind proiectul de modificare a sistemului electoral din Republica Moldova. Iar una din îngrijorările semnificative exprimate în legătură cu reforma propusă este riscul ca deputații aleși în circumscripții nominale să fie expuși intereselor mediului de afaceri.
Reprezentanții mai multor organizații ale societății civile, care au criticat în cadrul unor acțiuni de protest tentativa de schimbare a sistemului electoral, au anunțat că refuză să participe la dezbaterile publice organizate de Parlament privind introducerea votului mixt sau uninominal. Într-o declarație a ONG-urilor se spune că, odată ce nu sunt respectate recomandările Comisiei de la Veneția, orice discuții pe marginea inițiativei de schimbare a sistemului electoral sunt lipsite de logică. Și partidele de opoziție Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr au anunțat că nu vor participa la dezbateri.
