Cauza „Guja v. Moldova” scoate la iveală modul în care interacţionează politicul şi Procuratura Generală, constată un avocat

Cauza „Guja v. Moldova” a fost apreciată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ca fiind excepţional de importantă, pentru că scoate la iveală modul în care, de fapt, interacţionează politicul şi Procuratura Generală (PG) în R. Moldova. Declaraţia aparţine avocatului Vladislav Gribincea, care a apărat reclamantul în acest dosar la CEDO. R. Moldova a fost obligată de Curte să-i achite fostului şef al Secţiei pentru relaţii cu mass-media din cadrul PG, Iacob Guja, despăgubiri de 18,4 mii euro, transmite Info-Prim Neo. Potrivit sursei citate, Iacob Guja a fost demis în 2003 pentru că a transmis publicaţiei „Jurnal de Chişinău” două scrisori venite în adresa PG, una dintre care era semnată de vicepreşedintelui Parlamentului, Vadim Mişin, în care acesta îşi arăta dezacordul faţă de urmărirea penală pornită împotriva unor poliţişti pentru abuz în serviciu. Vadim Mişin solicita în scrisoare procurorului general să se implice personal în această cauză. A doua scrisoare era din partea viceministrului Afacerilor Interne de atunci, Alexandru Ursachi, prin care PG era informată că unul dintre poliţiştii anchetaţi penal a fost condamnat anterior la privaţiune de libertate, exces de putere însoţit de acte de violenţă şi constrângere de a face depoziţie, după care a fost restabilit în funcţie în cadrul MAI. Dosarul penal împotriva poliţiştilor a fost închis în câteva luni, a comunicat avocatul. În cadrul anchetei interne de la PG, Iacob Guja a recunoscut că a transmis aceste documente, precizând că scopul a fost eradicarea corupţiei din justiţie, fiindcă scrisoarea lui Mişin nu putea fi interpretată decât o indicaţie dată procurorului general, fapt constatat ulterior şi de către CEDO. „În acest dosar noi am prezentat la CEDO alte trei exemple de asemenea ţidule. Ni s-a spus că în 2002-2004 la PG veneau astfel de ţidule cu zecile în fiecare zi şi procuratorii se ocupau numai cu scrierea de răspunsuri şi nu de instrumentarea cauzelor penale”, a subliniat Vladislav Gribincea. „CEDO a menţionat expres în hotărârea sa că PG şi Justiţia trebuie să fie nu autonomă de legislativ sau executiv, dar independentă. Se par, însă, că Procuratura nu este independentă”, a adăugat sursa citată. Acest caz a fost examinat de Marea Cameră a CEDO, iar până acum doar cauza „Ilaşcu v. Moldova” din cauzele contra statului R. Moldova a fost examinată conform aceste proceduri, spune Gribincea. Potrivit avocatului, importanţa de drept a acestui dosar este că funcţionarii publici au dreptul să scoată în iveală abaterile angajatorilor săi, fără a se teme de sancţionare. La moment în R. Moldova un astfel de drept nu este stipulat prin lege, însă, în temeiul convenţiei europene acest lucru este impus şi, probabil, R. Moldova va fi obligată să-şi modifice legislaţia introducând astfel de prevederi. Vladislav Gribincea, susţine că PG ar trebui să se autosesizeze în rezultatul pronunţării deciziei CEDO şi să pornească un dosar penal, pentru a constatata în ce context a fost făcută această scrisoare, care au fost urmăririle acesteia şi de ce procurorul general s-a conformat. Avocatul spune că personal nu este la curent de atare autosesizări din partea PG în cazul persoanelor suspuse din R. Moldova. Iacob Guja intenţionează, potrivit avocatului, să ceară restabilirea în funcţia anterioară în cadrul PG. În temeiul hotărârii CEDO aceasta trebuie să fie unica soluţie echitabilă care ar putea fi pronunţată de judecătorii naţionali, a mai spus Vladislav Gribincea, citat de Info-Prim Neo.